Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că obiectivul cultural al romilor nomazi este să circule din loc în loc și că interzicerea acestui drept ar însemna distrugerea unui pilon cultural, recunoscând că mulți dintre aceștia, „în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.
„Chiar dacă au fost guverne care au dat un semnal legat de o eventuală blocare a accesului României în spațiul Schengen datorat problemei romilor sau altor probleme, de exemplu Mecanismul de Cooperare și Verificare, tratăm aceste afirmații doar ca pe afirmații care nu respectă chiar Tratatul de aderare între UE și România”, a declarat Traian Băsescu, la Ljubljana, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor sloveni.
Președintele Băsescu a adăugat că problema accesului în spațiul Schengen este una tehnică și că sunt șase rapoarte ale Comisiei Europene cu privire la progresele dotării României cu cele necesare pentru a îndeplini toate standardele Schengen, toate fiind pozitive, în luna decembrie urmând să se redacteze un ultim raport în acest sens.
„Credem că România îndeplinește toate condițiile pentru a adera la spațiul Schengen. De fapt, este mult mai palpabil accesul în spațiul Schengen decât întrarea în UE. Accesul în Schengen populația îl simte imediat, simte libertatea cu care circulă. Nu cred că vreun guvern va avea ca abordare finală neintrarea României în spațiul Schengen datorită problemei romilor. Ar fi și o încălcare a tratatului”, a mai spus șeful statului român.
El și-a manifestat susținerea fără rezerve a asigurării „unui minim” legat de sănătate, de posibilitatea de a învăța și de posibilitatea de a avea un loc de muncă.
„Trebuie să spun un lucru esențial – foarte mulți politicieni importanți fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toți romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România și din alte țări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integrați, sunt parte a societății românești. Ceea ce nu am reușit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci și în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mișcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a mai arătat președintele Băsescu.
Una dintre probleme integrării romilor nomazi identificată de Băsescu este asigurarea educației pentru copii, dar și faptul că mulți dintre aceștia „trăiesc din ce fură”.
„Cum s-o faci pentru copiii romilor nomazi? Va trebui s-o facem! Mai avem o problemă care trebuie spusă și care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puțini vor să muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia însăși, și problemele pe care le avem noi în a cunoaște etnia, nu vom găsi soluția problemei”, a adăugat șeful statului român.
El a relatat că a fost primar și a oferit locuri de muncă romilor care se așezaseră la marginea Bucureștiului.
„Nu le-a plăcut și au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare. Deci, problema trebuie privită în ansamblul ei și dacă ne limităm numai la a spune ce trebuie să facem noi dar nu și la ce trebuie să facă ei, nu vom rezolva problema”, a apreciat Băsescu.
El a mai spus că și președintele sloven, Danilo Turk, consideră că problema romilor este a Uniunii Europene.
„Vreau să precizez aici foarte clar că România nu se derobează de responsabilitățile pe care le are ca stat de origine al minorității rome. În același timp, este evident că România nu poate îngrădi cetățenilor ei dreptul de a circula liber pe teritoriul Uniunii Europene, ceea ce face ca problema romilor să fie nu numai o problemă a României, ca țară de origine, ci și o problemă a statelor pe care cetățeni europeni, chiar dacă sunt minoritari romi, se așază”, a conchis Traian Băsescu.
La rândul său, șeful statului sloven, Danilo Turk, a susținut că libertatea de mișcare este un drept al fiecărui om, că nu este vorba despre o opțiune economică și că nu este o chestiune tehnică.
„În corpusurile drepturilor omului se află libertatea de mișcare, care înseamnă și libertatea de a-ți părăsi propria țară și de a te întoarce în propria țară. Libertatea de mișcare nu conține o asigurare automată a accesului peste tot, dar trebuie să ne punem întrebarea cum să avem grijă ca libertatea de mișcare să fie reală. Nu trebuie să creăm precedente care să limiteze libertatea de mișcare. Soluțiile pentru problemele romilor trebuie căutate acolo unde sunt problemele, nu limitând libertatea de mișcare. Europa are nevoie de un angajament mai mare în direcția rezolvării problemelor de educație, de sănătate pe care le presupune minoritatea romă”, a declarat Danilo Turk.
