Președintele Traian Băsescu a criticat pachetul legilor educației, lansat luni prin dezbatere publică, pentru că „nu aduc un aer proaspăt”, conțin dezacorduri supărătoare și pentru că printre ele nu se regăsește și un statut al elevului și studentului.
Șeful statului a participat, alături de premierul Călin Popescu Tăriceanu, de ministrul Educației, Cristian Adomniței, și de președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, la evenimentul de lansare în dezbaterea publică a pachetului de legi privind reformarea sistemului de învățământ, organizat de Ministerul Educației, la Biblioteca Centrală Universitară.
Băsescu a fot întâmpinat la intrarea în BCU de ministrul Educației, cu care a dat mâna, iar în sala în care s-a desfășurat evenimentul șeful statului a stat alături de consilierul prezidențial Cristian Preda, în timp ce premierul Tăriceanu și Bogdan Olteanu au stat în partea opusă a sălii.
Ministrul Adomniței a făcut o prezentare a celor trei legi – a învățământului preuniversitar, a învățământului superior și a statutului personalului didactic. După ce Adomniței și-a încheiat discursul, un secretar de stat din Ministerul Educației a anunțat că șeful statului urmează să țină un discurs, moment în care președintele Camerei Deputaților a părăsit sala.
Băsescu a precizat, la începutul discursului, că a primit textul celor trei legi abia duminică după-amiază și că nu a putut face decât o lectură rapidă a acestora. El a adăugat că unele prevederi din aceste legi sunt în acord cu concluziile raportului întocmit de Comisia prezidențială pentru Educație, pe care a numit-o „Comisia Miclea”. Băsescu a ținut însă să menționeze că există și prevederi care sunt în total dezacord cu concluziile raportului întocmit de respectiva comisie.
Președintele a spus că pachetul de legi prevede continuarea sistemului de finanțare în învățământ „pe cap de student”, în loc să prevadă trecerea la sistemul finanțării multianuale pe proiecte, așa cum recomandase Comisia prezidențială. „Este greu de crezut că profesorii vor nota astfel încât posturile lor să nu fie finanțate”, a spus Băsescu, referindu-se la modul de finanțare în învățământ prevăzut de cele trei legi.
Șeful statului a mai spus că formularea proiectelor „nu aduce un aer proaspăt”.
„Dacă le citești, rămâi cu aceeași impresie cu care rămâi dacă citești Legea de reformare a învățământului din 1995. (…) Toate textele par scrise de aceeași mână”, a spus Băsescu. El a ținut să sublinieze că din acest punct de vedere parlamentarii vor trebui să țină cont la momentul dezbaterii acestor legi de faptul că România este în prezent o țară europeană. El a reproșat faptul că „ceea ce se spune în aceste legi despre relația sistemului de educație cu societatea este foarte general”. „Ar fi trebuit ca familiile și comunitățile să fie consultate înainte de elaborarea legilor”, a mai spus Băsescu.
În opinia sa, „proiectele nu sunt gândite coerent împreună”, unele prevederi repetându-se literă cu literă în textele celor trei proiecte.
Băsescu a mai spus că în aceste proiecte există „greșeli de tipar și dezacorduri supărătoare”. „Dacă ministerul produce texte neîngrijite, ce le putem cere elevilor?”, s-a întrebat retoric șeful statului.
El a mai spus că proiectele lasă în suspensie o serie de aspecte legate de sistemul de luare a deciziilor în infrastructura de învățământ.
Președintele a amintit că patru dintre partidele parlamentare au refuzat invitația sa de a participa la Cotroceni, la dezbateri pe tema reformei educației. El a făcut un apel pentru ca legile de reformă a educației să fie elaborate în urma unei dezbateri la nivel național și să fie gândite ca și cum nu ar mai urma să fie schimbate o dată la patru ani.
Traian Băsescu a mai reproșat că legile nu sunt bazate pe evaluări ale impactului unor măsuri luate în trecut, cum ar fi introducerea manualelor alternative sau predarea religiilor în școli.
În opinia președintelui, fără evaluarea impactului unor astfel de măsuri, sistemul de învățământ nu poate fi îmbunătățit. El a mai spus că nu au fost luate în considerare aspecte legate de „realitatea zilnică a școlii”.
Băsescu a spus că primește un număr mare de scrisori la Cotroceni, în care părinții elevilor se plâng de două lucruri: greutatea ghiozdanelor și prezența la cursuri. Șeful statului a adăugat că problema prezenței la cursuri trebuie să cadă în responsabilitatea direcțiilor școlare și că există norme potrivit cărora greutatea unui ghiozdan nu trebuie să fie mai mare decât 10% din greutatea elevului. Băsescu a mai spus că părinții se plâng de faptul că elevilor li se cere un număr foarte mare de caiete, uneori chiar 2-3 caiete la aceeași materie.
În încheiere, Băsescu a reproșat faptul că din pachetul de legi lipsește statutul elevilor și studenților, a cărui necesitate a fost evidențiată de Comisia prezidențială a evidențiat că este necesar. „Poate că lipsa acestui statut este cauza pentru care legile nu aduc un aer proaspăt. Domnul Adomniței nu a propus astăzi decât un statut pentru profesori. Să sperăm că elevii și studenții vor pleda pentru reglementarea situației lor”, a spus Băsescu. El a adăugat că „voturile se iau de la profesori, recunoștința de la elevi”.
La final, Băsescu a urat elevilor, studenților și profesorilor sărbători fericite, precizând: „Suntem înainte cu câteva zile de încheierea anului școlar”. Afirmația președintelui a stârnit rumoare în sală, câțiva participanți strigând: „Suntem înainte de încheierea semestrului”.