Băsescu îi cere lui Știrbu să nu comaseze Muzeul Satului cu MȚR; Ponta: Comasați-le!

Președintele Traian Băsescu i-a cerut, marți, noului ministru al Culturii, Gigel Știrbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: „Comasați-le!”.După ce a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru, Gigel Știrbu s-a îndreptat spre președintele Băsescu.Înainte de a da mâna cu noul ministru, președintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român. „Comasați-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.Muzeul Țăranului Român din Capitală a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat ființă Muzeul Satului Românesc, creație a Școlii Sociologice Române, înființată și condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din țară, după secția în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înființată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), și Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).La deschiderea sa, Muzeul Satului din București avea o suprafață de 5 hectare și cuprindea 30 de case țărănești, caracteristice diferitelor zone din țară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român.În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalații, precum și colecții de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarțe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum și 93.000 de fotografii documentare alb-negru și color.Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.