Președintele suspendat Traian Băsescu a răspuns miercuri, la gandul.live, acuzației că ar fi fost securist sau colaborator al Securității, arătând că acesta este „un clișeu urât” dintre cele vehiculate la adresa sa.
„E urât… Faptul că aș fi securist face parte dintre clișeele referitoare la mine. Nu s-a găsit nicio dovadă, niciun angajament al meu și, slavă Domnului, am fost căutat și în ghete înainte să devin președinte, în 2004”, a spus Băsescu, răspunzând comentariului unei cititoare care îl acuza de faptul că a fost securist.
Totodată, Băsescu a subliniat că nu stă în picioare teoria că pentru a ajunge rapid comandant pe navele pe care a servit trebuia să fie obligatoriu și securist, deoarece o astfel de funcție „nu se încredința prin dosar de cadre”.
„O navă cu un milion de barili de țiței, lungă de 306 metri, putea să producă o nenorocire dacă ar fi avut pe puntea de comandă nu un profesionist, ci un comandant cu dosar de cadre sau un securist”, a argumentat Băsescu.
El a menționat că Securitatea nu avea nevoie să recruteze comandanții de navă, ci „de limbi de-astea care să dea atmosfera din țară”.
„Ce le-aș fi putut spune? Care e atmosfera din Singapore, din Yokohama sau țările arabe? Nu prezentam interes. (…) Securității îi trebuiau vecinii mei care să spună cu ce am venit din misiune, ce nivel de trai aveam”, a mai spus Băsescu.
De asemenea, el a subliniat că nu a făcut acte ilegale și nu are de ce să se teamă pentru libertatea sa după ce nu va mai fi președinte. El a amintit că înainte de Revoluție a fost 12 ani pe mare, comandând nave de tonaj mare și în felul acesta a asigurat bunăstarea familiei sale.
„Puteam să rămân în port bine-mersi, să trăiesc dintr-un salariu de amploaiat la stat, dar mi-am luat în spate viața și familia cu toate greutățile vârstei fragede, cu toate costurile, ca să nu ne lipsească nimic. (…) Și am fost 12 ani pe mare. Eu nu am fost un om care să nu știe cum arată un dolar înainte de Revoluție”, a spus Băsescu.
El a arătat că a avut avantajul că în acele vremuri și-a putut permite mai multe decât oamenii care au optat să muncească într-un birou, iar această mentalitate pe care el a avut-o în 1976, când a plecat pe mare la terminarea Academiei Navale, o întâlnește și la românii plecați din țară care îl înțeleg și pe care îi înțelege perfect.
