Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că i-a asigurat pe președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și pe președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opțiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona Euro.
„L-am asigurat și pe domnul Barroso și pe domnul van Rompuy că România va fi parte a uniunii bancare – sigur, aici sunt de discutat modalitățile – iar argumentul principal pentru care România dorește să fie parte a uniunii bancare, chiar dacă nu este în zona Euro, este legat de faptul că 85% din piața banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona Euro”, a precizat șeful statului.
Băsescu a spus că România nu poate rămâne în afara structurilor de decizie atât timp cât băncile care operează pe teritoriul României sunt, preponderent, din zona Euro.
Președintele Traian Băsescu a mai spus că și opțiunea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este ca România să fie în interiorul Uniunii Bancare, argumentul fiind același, respectiv preponderența băncilor din zona Euro în cadrul sistemului bancar românesc.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la București, că proiectul uniunii bancare promovat în această săptămână de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, avantajează România, deoarece piața din țara noastră este acoperită în proporție de 85% de bănci din zona euro.
Băsescu a subliniat, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni, că România susține „fără rezerve” atât proiectul uniunii bancare, cât și pe cel al mecanismului european de stabilitate, ambele fiind în avantajul țării noastre.
„În momentul de față s-a lansat teza uniunii bancare și are și un termen foarte scurt de intrare în funcțiune, sigur, o intrare în trepte, dar la 1 ianuarie 2013 se preconizează intrarea în procesul de realizare a uniunii bancare. Aici aș face o mențiune, și este un comentariu personal, deocamdată: alături de Mecanismul European de Stabilitate, realizarea uniunii bancare avantajează România. (…) Nu avem niciun motiv să fim împotriva realizării uniunii bancare, ceea ce va duce la o atentă supraveghere a băncilor din zona euro și nu numai. România, având o piață dominată de bănci din zona euro, cam 85% din bănci sunt din zona euro, pentru noi este un avantaj, chiar dacă este un avantaj indirect”, a afirmat Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a mai declarat, joi, la Cotroceni, că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ținta de aderare la Euro în 2015 și că rămânerea în afara zonei Euro ar fi „o dramă”, arătând că este un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.
Sistemul unic de supraveghere bancară în zona euro propus miercuri de CE prevede că statele din afara blocului monetar se pot înscrie voluntar într-un mecanism de cooperare, iar coordonarea între BCE și autoritățile din țările din afara sistemului rămâne în forma actuală.
Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri proiectul legislativ pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerența reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European și Eurogroup, forumul miniștrilor de Finanțe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităților de supraveghere ale BCE.
Statele membre din afara zonei euro care doresc să adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de „strânsă cooperare”. Procedura presupune ca autoritățile competente din țara respectivă să respecte și să implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi să participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE și va avea acces la sistemul unic de supraveghere.
„Potrivit Tratatului, BCE nu își poate exercita prerogativele în afara zonei euro. În consecință, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte în totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE că au intenția să se alăture mecanismului prin angajarea într-o strânsă cooperare între autoritățile naționale competente și BCE. În acest scop, statele vor fi nevoite să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile naționale competente vor respecta și implementa directivele respective ale BCE. După îndeplinirea tuturor condițiilor de intrare în strânsă cooperare, BCE va lua decizia stabilirii strânsei cooperări, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberările din consiliul de supraveghere, obținând astfel accesul la toate informațiile disponibile în interiorul mecanismului unic de supraveghere”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Pentru statele care nu fac parte din zona euro și nu aderă voluntar la sistemul unic de supraveghere, relațiile și procedurile existente de coordonare vor fi menținute în forma actuală în privința băncilor care activează atât în zona euro, cât și în afara ei.
Potrivit recomandărilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui să fie aprobat de Consiliul European și Parlamentul European până la sfârșitul anului.
În viziunea Executivului UE, prima etapă a implementării sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, când BCE își va putea asuma răspunderea pentru supravegherea oricărei instituții de credit din zona euro, fiind vizate în principal băncile care au solicitat fonduri publice. De la jumătatea anului viitor, toate băncile de importanță sistemică majoră din zona euro vor face obiectul supravegherii de către BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de bănci din zona euro vor intra sub incidența instituției de la Frankfurt.
În România, aproximativ 80% din activele sistemului bancar sunt controlate de subsidiare ale unor bănci din zona euro.
