Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România încearcă să corecteze Tratatul cu Ucraina, prin mecanisme bilaterale, pentru că o renegociere a documentului ar presupune denunțarea în prealabil a acestuia, procedură care ar putea dura foarte mult.
Șeful statului a făcut această declarație la o conferință organizată de Fundația Konrad Adenauer referitoare la securitatea României în contextul concluziilor summit-ului NATO de la București.
Întrebat dacă dorește renegocierea Tratatului cu Ucraina, în 2012, când se poate face acest lucru, dat fiind faptul că a declarat săptămâna trecută că unele prevederi din document au fost acceptate mult prea ușor, Traian Băsescu a explicat că în momentul în care se dorește renegocierea unui tratat, acesta trebuie în prealabil să fie denunțat.
„E dificil să denunți Tratatul cu Ucraina, pentru că nu se știe cât durează negocierea unui tratat cu Ucraina”, a spus Băsescu.
El a menționat că se încearcă corectarea prin mecanisme bilaterale a unor lucruri care au fost „superficial negociate” și acceptate de partea română. „Vom găsi în relațiile bilaterale resurse pentru corecțiile care trebuie făcute”, a spus Băsescu.
Președintele a menționat că are un dialog intens cu președintele ucrainean Viktor Iușcenko, menționând în acest context că „Ucraina este mult mai stabilă decât se crede sau decât avem impresia”.
Traian Băsescu a ținut să sublinieze că forțele democratice au fost realese în Ucraina, în pofida opoziției.
Băsescu a mai spus că o pârghie în relația cu Ucraina o reprezintă instituțiile internaționale, menționând procesul dintre România și Ucraina aflat pe rol la Curtea de Justiție de la Haga în legătură cu delimitarea platoului continental.
Șeful statului a precizat că România așteaptă de la această instanță o soluție în cursul acestui an sau la începutul anului viitor. El a precizat că România nu va renunța la acest proces.
„Poate că un alt președinte ar spune să renunțăm la acest proces. Eu nu o voi face”, a mai spus Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în 31 martie, la TVR, că „mai devreme sau mai târziu va trebui să discutăm cinstit și condițiile în care politicieni români au semnat Tratatul cu Ucraina”, precizând că „anumite zone” din document ar fi trebuit negociate altfel.
Referindu-se la faptul că României i s-a cerut, în 1996, când s-a pus problema intrării în NATO, să își rezolve problemele cu vecinii, Băsescu a spus că, la acel moment, Bucureștiul a exagerat în relația cu Ucraina.
„Îmi pare rău că am făcut această paranteză, dar am răbdat de prea mulți ani obrăznicia unora care și-au dat țara pe nerăsuflate sau au lăsat interesul național după ușă când au semnat Tratatul cu Ucraina”, a adăugat președintele, precizând că din cauza unor slăbiciuni în negocierea acelui tratat este România acum în ipostaza de a se adresa Curții de la Haga.
Vicepreședintele PNL Puiu Hașotti a declarat atunci că acuzațiile pe care Traian Băsescu le-a lansat, privind trădarea interesului național de către fostul președinte Emil Constantinescu și social-democratul Adrian Severin arată o foarte mare ipocrizie.
„În 1997, Traian Băsescu a fost de acord și în calitate de ministru și în calitate de deputat privind semnarea Tratatului cu Ucraina. Când în Parlament s-a votat Tratatul cu Ucraina, Traian Băsescu a fost prezent și ca ministru și ca deputat PD și a votat în favoarea Tratatului. A acuza acum pe președintele Constantinescu și pe Adrian Severin de trădarea interesului național este în cel mai fericit caz o foarte mare ipocrizie din partea lui Băsescu”, a susținut Puiu Hașotti.
Europarlamentarul PSD Adrian Severin, fost ministru de Externe, a declarat că declarația făcut de către președintele Băsescu în legătură cu Tratatul cu Ucraina nu este doar „demagogică și nefondată”, ci și „profund dăunătoare României”. Severin a menționat că în anul 2007 valabilitatea tratatului a expirat, astfel că Traian Băsescu avea posibilitatea să nu îl prelungească, dar a decis să nu facă acest lucru.
La rândul său, fostul președinte Emil Constantinescu a declarat că Traian Băsescu a prejudiciat grav interesele naționale ale României prin declarațiile cu privire la Tratatul cu Ucraina și a arătat că, în 2006, ca șef al statului, acesta putea provoca renegocierea documentului, dar, prin acordul tacit, l-a reînnoit.
