Președintele Traian Băsescu va aborda, în discursul pe care îl va rosti, luni, în Parlament, posibilitatea angajării de către România a unui credit extern pentru perioada de criză, șeful statului arătând că nu poți să impui vremuri de austeritate dacă populația și Parlamentul refuză. Șeful statului s-a întâlnit, joi seară, în cursul vizitei oficiale în Polonia, la sediul ambasadei României din Varșovia, cu un grup de reprezentanți ai comunității românești. În discursul rostit cu acest prilej, el a menționat că în mesajul pe care îl va prezenta, luni, în Parlament, va aborda posibilitatea angajării de către România a unui împrumut extern.
„Va fi o opțiune a Parlamentului, a românilor, dacă ne punem o centură de siguranță sau vom încerca să ne încadrăm în resursele pe care le avem. (…) Eu, în acest sens, mă voi adresa Parlamentului, luni. Sper să desprindem o abordare atât a Parlamentului, cât și a populației, pentru că nu poți să impui vremuri de austeritate dacă populația refuză, dacă Parlamentul refuză”, a spus Băsescu.
El a subliniat că, în funcție de decizia Parlamentului și a populației, există și posibilitatea limitării la resursele existente, care vor trebui cheltuite chibzuit.
„Vom putea să trecem decent perioada de criză, dacă așa vom decide”, a subliniat Băsescu.
El a participat, tot joi, la un forum economic desfășurat la Varșovia, unde a spus că România ia în calcul posibilitatea unui credit extern de rezervă, pentru cazul în care situația economică s-ar deteriora mai mult decât este prevăzut, menționând însă că nu s-a luat o decizie.
„Va trebui să vedem dacă ne asigurăm cumva, nu a fost luată o decizie, dacă ne asigurăm printr-un credit extern pe care să-l ținem în rezervă, în cazul în care situația economică s-ar deteriora mai mult decât este prevăzut. Ne gândim la varianta unei centuri de siguranță dacă situația ar scăpa de sub control”, a spus Băsescu.
Șeful statului a menționat că este posibil ca situația economică să se deterioreze și mai mult în țările europene în care România exportă.
Pe de altă parte, el s-a arătat optimist în legătură cu situația economică a României, menționând că este de părere că se va înregistra, în 2009, o mică creștere economică.
Ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat, miercuri, că autoritățile române se află în discuții de testare cu Comisia Europeană și FMI pentru a vedea structura, volumul și condiționalitățile unui eventual împrumut.
„Suma o s-o stabilim după ce vedem toate condițiile. Dacă nu ne convin, poate nu-l luăm”, a precizat Pogea.
Oficialii FMI au expus delegației române aflate la Washington o serie de condiții avute în vedere pentru o eventuală finanțare, iar o decizie privind invitarea experților instituției financiare la București pentru negocierea unui acord va fi luată doar după analiza acestora de către partea română.
„Experții FMI s-au referit la o serie de condiții, printre care și promovarea unei politici fiscale și bugetare prudente. Dacă se va decide începerea negocierilor, acestea se vor derula la București”, au declarat agenției MEDIAFAX surse guvernamentale.
La începutul săptămânii, premierul Emil Boc declara că discuțiile cu Comisia Europeană sunt singurele pe care Guvernul le are în prezent, în mod oficial, legate de posibilitățile și modalitățile de finanțare a deficitului.
El a răspuns astfel întrebat de presă dacă România are o delegație la Fondul Monetar Internațional pentru discutarea unui împrumut.
„Dacă va fi ceva oficial, voi anunța. În acest moment, avem discuții cu Comisia Europeană, acestea sunt singurele discuții pe care le purtăm oficial în momentul de față, în sensul că așa cum și președintele a fost ieri (duminică – n.r.) la Bruxelles, avem la nivelul CE discuții cu partenerii noștri cu privire la posiblitățile și modalitățile de finanțare a deficitului”, a spus Boc.
O misiune a FMI s-a aflat în perioada 27 ianuarie – 4 februarie în România pentru o vizită regulată, programată în mod curent între consultările anuale, pentru a evalua situația economică și a discuta politicile cu noul Guvern.
În urma discuțiilor, experții FMI au modificat în scădere estimarea privind creșterea economică a României din 2009, de la puțin peste 1%, la o scădere a PIB de până la 1%.
Ultimul acord stand-by dintre FMI și România a încetat, în mod formal, la 7 iulie 2006, fără să fie finalizat, iar relația României cu Fondul a continuat prin colaborări curente cu experții instituției.
Autoritățile române înclină către un sprijin financiar de la Uniunea Europeană, care ar putea fi însă condiționat de o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional, ca supervizor al politicilor economice.
La finele lunii ianuarie, președintele Traian Băsescu a declarat că România a informat Comisia Europeană de intenția de a contracta un împrumut de 6-7 miliarde euro de la instituția europeană.
