Președintele Băsescu a declarat, la finalul Consiliului European, despre implementarea pieței digitale europene, că vor fi necesare cursuri pentru ca funcționarii, „indiferent ce partid i-a trimis în diverse funcții și pilele cui sunt, să învețe să opereze calculatorul nu ca pe o mașină de scris”.
Președintele a ținut să menționeze, ca o concluzie a Consiliului European, că, pentru a reuși, România are nevoie de investiții în extinderea rețelei de bandă largă. „Pentru ca UE să reușească, avem nevoie de o piață unică, bine reglementată și la un nivel acceptat de autoritățile naționale”, a afirmat Traian Băsescu, adăugând că este necesară și „îmbunătățirea competenței unitare”.
El s-a referit la competența celor care operează sistemele digitale și care trebuie să fie „relativ uniformizată la nivelul Uniunii Europene”, prin pregătirea la diverse nivele de învățământ. Băsescu a explicat că implementarea acestei piețe digitale la nivel european se va răsfrânge asupra oamenilor prin faptul că îi va face să nu mai stea în fața ghișeelor.
„Ori că au nevoie de o copie legalizată după un certificat de naștere, ori că au nevoie să știe notele copilului la școală, ori că au nevoie să participe la o licitațe sau să plătească factura la gaze sau energie electrică, toate se vor putea face de acasă dacă acest program reușește”, a mai spus șeful statului, apreciind ca important faptul că cetățeanul nu mai intră în contact cu funcționarul public, ci că apasă pe un buton, de acasă, îi pleacă banii din cont și își achită factura la gaze”.
Șeful statului a mai spus că „putem face infrastructură, putem să distribuim calculatoare în orice colțișor de casă, în mediul urban și mediul rural, dar, dacă nu vom putea să operăm sistemele din lipsă de oameni calificați, efortul este inutil și banii aruncați”.
Potrivit președintelui Băsescu, „marea problemă este dacă funcționarul român va vrea să lucreze dacă proiectul se va bloca în rezistența instituțiilor la a se lipsi de contactul cu cetățeanul”.
„Aici vom avea o problemă de mentalitate în tot aparatul de stat, care va trebui să înțeleagă că a trecut vremea, pentru că așa s-a stabilit în Europa, să ne civilizăm în mod accelerat, să nu mai stăm la cozi pentru plata facturii la încălzire, a impozitului la casă”, a comentat șeful statului.
El a adăugat: „Vor trebui făcute cursuri pentru ca funcționarii, indiferent ce partid i-a trimis pe acolo, în diverse funcții, și pilele cui sunt, să învețe să opereze calculatorul, nu ca pe o mașină de scris”. „Avem miliarde investite în mașini de scris, prin ministere, prin primării, pentru că le folosesc doar să scrie, nu să interacționeze cu cetățeanul, cu instituțiile”.
Șeful statului a mai afirmat că o problemă a României o constituie „comunicarea între bazele de date”. „Este o prioritate majoră ca funcționarul de la Casa Națională de Sănătate, de exemplu, să știe să aibă acces în baza de date a Ministerului Muncii, să vadă dacă e pensionar sau nu, dacă se încadrează într-o formă de plată sau alta”, a apreciat Băsescu, despre „interoperabilitatea bazelor de date”.
Potrivit șefului statului, România a început un efort în acest sens, încă de acum doi ani, dar este încă „departe” și a dat ca exemplu faptul că Ministerul de Finanțe nu poate verifica ajuoarele sociale în baza de date a Ministerului Muncii.
Traian Băsescu a precizat că este o șansă uriașă pe care o are România să progreseze rapid, problema fiind dacă „există voință politică să se întâmple acest lucru”, mai ales că în dezvoltarea infrastructurii digitale se pot folosi fondurile de coeziune. „Vă rog să mă credeți, cu banii pe un kilometru de autostradă legi cîteva orașe mari. Va trebui să optăm corect”, a mai spus Băsescu.
Președintele a menționat că un palier de acțiune în privința pieței digitale europene este crearea unui cadru normativ, de politici publice europene, capabile să faciliteze dezvoltarea componentei digitale a economiei.
Șeful statului a arătat că, din punct de vedere al componentei digitale, totul se rezumă, la ora actuală, la reglementări naționale și a adăugat că este important să se treacă la un set de reglementări, la nivel internațional, care nu trebuie să dezavantajeze statele care au un nivel mai redus de digitalizare și nici micii operatori.
„România nu va accepta o reglementare generalizată, în detaliu și acest lucru l-am subliniat în intervenția mea. Guvernul trebuie să își ia mandat ca, în Consiliu, să adapteze limita de reglementare și la interesele noastre”, a mai spus șeful statului.
Traian Băsescu a mai arătat că acest lucru nu înseamnă că România „va bloca marile direcții de reglementare generalizată pentru Uniunea Europeană, dar detaliile trebuie să rămână la autoritatea națională”.
„Va fi principala misiune a celor care reprezintă Guvernul României în Consiliu să apere punctul de vedere al autorităților române de reglementare”, a afirmat Traian Băsescu.
Șeful statului a mai spus că formarea unei piețe digitale unice în UE, până în 2015, presupune stabilirea unor garanții legislative și administrative solide pentru protejarea datelor cu caracter personal, aceasta fiind una dintre „marile chei ale reușitei unificării pieței digitale”.
„Dacă utilizatorii nu vor fi convinși că secretul datelor personale nu este păstrat și vor avea sentimentul că datele le vor putea fi furate și utilizate pentru cumpătături, eu știu, în orice magazin și apoi golirea contului, sigur că proiectul este sortit eșecului”, a mai comentat Traian Băsescu, apreciind că esența reglementărilor trebuie să se îndrepte în primul rând către crearea sentimentului de încredere că datele personale introduse în sistem rămân protejate”, a adăugat Traian Băsescu.
