Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegația FMI, BM și CE, că pentru România este „o adevărată provocare” să rămână, în acest an electoral, pe drumul corect macroeconomic, el menționând că autoritățile de la București sunt determinate să păstreze direcția.
„Sper că evoluția noastră economică va rămâne ceva mai pozitivă decât a altor state UE, chiar dacă avem un an electoral și aceasta este o adevărată provocare, rămânerea pe drumul corect în timpul unui an electoral. Nu este chiar așa ușor, dar noi suntem absolut hotărâți să rămânem pe această direcție”, a spus președintele Traian Băsescu.
De asemenea, șeful delegației Fondului Monetar Internațional, Jeffrey Franks, a afirmat că perspectiva macroeconomică din UE este încă influențată negativ, dar prognoza este că în acest an România „va rezista mai bine” decât media europeană.
„După cum știți, sunt încă efecte negative asupra restului Europei, dar România rezistă mai bine decât multe alte state. Nu o să fie la un nivel foarte ridicat în acest an, dar în orice caz, mai bine decât media europeană”, a spus Franks.
Delegația comună a FMI, a Băncii Mondiale și Comisiei Europene, venită la București în a cincea vizită de evaluare a acordului preventiv semnat în 2011, a fost primită începând cu ora 13.00 de către președintele Băsescu la Palatul Cotroceni.
Precedenta primire la Palatul Cotroceni a delegației comune a FMI, BM și CE a fost în 3 februarie. Anterior, pe 31 ianuarie, președintele Băsescu a avut o altă întâlnire cu delegația organismelor financiare internaționale și a CE, el spunând atunci că semnalele de la Consiliul European informal de la Bruxelles erau pozitive și că, probabil, imaginea UE și a zonei Euro va fi upgradată de către investitori.
Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că l-a informat despre intenția părții române privind revenirea, de la mijlocul anului, la nivelul salariilor de dinaintea reducerii cu 25%, pentru stimularea consumului.
În cadrul vizitei pentru a cincea evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvara anului trecut, șeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, va avea vineri întâlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu și cu ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi.
Guvernul va încerca să convingă reprezentanții FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene că evoluția economiei și execuția bugetară vor oferi suficient spațiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%.
Datele pe primele trei luni nu indică o situație favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situându-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar istoric cifrele se îmbunătățesc în luna aprilie, când se efectuează plățile de impozit aferente primului trimestru.
Guvernul a fixat pentru acest an o țintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash și are obligația de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95.
Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash și 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA.
Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului cu România, punând la dispoziția statului cea de-a cincea tranșă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.
La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunțat că FMI și Comisia au revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România în acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro și a deteriorării condițiilor de pe piețele internaționale.
Reprezentanții FMI și CE au afirmat atunci că au fost atinse toate țintele din acordul încheiat de România cu instituțiile internaționale.
Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ținte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât și ESA.
România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro și o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituțiile financiare internaționale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.
