Președintele Băsescu contestă, în sesizarea de neconstituționalitate a Legii privind Curtea de Conturi, articolele care permit instituției să se organizeze și să funcționeze prin regulament intern și să stabilească amenzi, precum și pe cele referitoare la pensii, numirea consilierilor și suspendări.
Șeful statului scrie, în sesizare, că articolul 107 alineatul 4, referitor la dreptul persoanelor care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet de a beneficia, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de legea pentru magistrați, este contrar dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 din Constituție, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale remis, vineri, agenției MEDIAFAX.
„Deși Curtea de Conturi nu desfășoară activitate jurisdicțională, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind soluționate de către instanțe judecătorești specializate, toți consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați. Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 conține prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constituție, ce recunoaște egalitatea în fața legii, fără privilegii și fără discriminări”, consideră Traian Băsescu.
El susține că actul normativ creează „o discriminare pozitivă inacceptabilă”, prin aceea că vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați, consilierii de conturi care au îndeplinit funcția pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistrații beneficiază de pensie de serviciu dacă au îndeplinit funcția timp de 25 de ani.
Prevederi discriminatorii Șeful statului mai precizează că aceste prevederi sunt discriminatorii chiar în raport cu dispozițiile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, care stabilesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu, respectiv că pot beneficia de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi și au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
„În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că discriminarea trebuie apreciată prin raportare la cetățenii care au același statut profesional sau social. În consecință, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit”, se arată în sesizarea depusă de președinte.
Băsescu menționează că alineatul 2 al articolului 12 din legea trimisă spre promulgare, referitor la organizarea activității Curții de Conturi și valorificarea actelor de control, conține prevederi contrare dispozițiilor articolului 73, alineatul 3, din Constituție.
Funcționarea Curții de Conturi se reglementează prin lege organică El amintește că, potrivit legii fundamentale, organizarea și funcționarea Curții de Conturi se reglementează prin lege organică.
„Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare se permite Curții de Conturi să își reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curții, organizarea activității specifice precum și modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activități. În felul acesta, plenul Curții de Conturi se substituie Parlamentului, instituția dobândind atribuții de legiferare”, notează președintele.
Șeful statului face referire și la articolul 96 din legea trimisă spre promulgare, prin care Curtea de Conturi are obligația de a cere celor în drept suspendarea din funcție „a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate”.
Băsescu susține că prevederea „conține dispoziții contrare atât art. 23 alin. 11 din Constituție, referitoare la prezumția de nevinovăție ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, cât și art. 41 alin. 1 din Constituție, pentru că restricționează dreptul la muncă”.
