Președintele Băsescu contestă, în sesizarea de neconstituționalitate a Legii privind Curtea de Conturi, articolele care permit instituției să se organizeze și să funcționeze prin regulament intern și să stabilească amenzi, precum și pe cele referitoare la pensii, numirea consilierilor și suspendări. Șeful statului scrie, în sesizare, că articolul 107 alineatul 4, referitor la dreptul persoanelor care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet de a beneficia, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de legea pentru magistrați, este contrar dispozițiilor articolului 16 alineatul 1 din Constituție, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale remis, vineri, agenției MEDIAFAX.
„Deși Curtea de Conturi nu desfășoară activitate jurisdicțională, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind soluționate de către instanțe judecătorești specializate, toți consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați. Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 conține prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constituție, ce recunoaște egalitatea în fața legii, fără privilegii și fără discriminări”, consideră Traian Băsescu.
El susține că actul normativ creează „o discriminare pozitivă inacceptabilă”, prin aceea că vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați, consilierii de conturi care au îndeplinit funcția pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistrații beneficiază de pensie de serviciu dacă au îndeplinit funcția timp de 25 de ani.
Șeful statului mai precizează că aceste prevederi sunt discriminatorii chiar în raport cu dispozițiile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, care stabilesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu, respectiv că pot beneficia de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi și au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
„În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că discriminarea trebuie apreciată prin raportare la cetățenii care au același statut profesional sau social. În consecință, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit”, se arată în sesizarea depusă de președinte.
Băsescu menționează că alineatul 2 al articolului 12 din legea trimisă spre promulgare, referitor la organizarea activității Curții de Conturi și valorificarea actelor de control, conține prevederi contrare dispozițiilor articolului 73, alineatul 3, din Constituție.
El amintește că, potrivit legii fundamentale, organizarea și funcționarea Curții de Conturi se reglementează prin lege organică.
„Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare se permite Curții de Conturi să își reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curții, organizarea activității specifice precum și modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activități. În felul acesta, plenul Curții de Conturi se substituie Parlamentului, instituția dobândind atribuții de legiferare”, notează președintele.
Șeful statului face referire și la articolul 96 din legea trimisă spre promulgare, prin care Curtea de Conturi are obligația de a cere celor în drept suspendarea din funcție „a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate”.
Băsescu susține că prevederea „conține dispoziții contrare atât art. 23 alin. 11 din Constituție, referitoare la prezumția de nevinovăție ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, cât și art. 41 alin. 1 din Constituție, pentru că restricționează dreptul la muncă”.
„Pentru situația în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, art. 52 alin. 1 din Codul Muncii permite suspendarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. În consecință, doar angajatorul are prerogativa de a aprecia, în această situație, care sunt măsurile ce se impun pentru protejarea activității economice”, se arată în sesizare.
Președintele susține că dispozițiile referitoare la competența Curții de Conturi de a cere suspendarea din funcție a persoanelor acuzate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate contravin principiului economiei de piață, recunoscut în articolul 135 din Constituție, întrucât într-o economie de piață deciziile privind conducerea întreprinderilor aparțin exclusiv administrației acestora.
Traian Băsescu mai menționează că articolul 129 din legea trimisă spre promulgare, referitor la stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de plenul Curții de Conturi, este contrar dispozițiilor articolului 139, alineatul 1 din Constituție.
„Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc, potrivit articolului 139 alin. 1 din Constituție, numai prin lege. Având în vedere că, potrivit art. 129 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare, sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, amenda trebuie să se stabilească prin lege și nu printr-un regulament adoptat de către entitatea care constată abaterile. Așa cum am învederat, acest regulament va fi aprobat de către plenul Curții de Conturi. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea sancțiunii trebuie să fie în competența autorității publice însărcinate cu organizarea executării legii și nu a celei însărcinate cu aplicarea legii”, scrie șeful statului.
El arată, de asemenea, că articolul 105 alineatul 2 din legea trimisă spre promulgare, ce instituie condițiile de numire în funcția de consilier de conturi, este contrar dispozițiilor articolului 140, alineatul 4 din Constituție.
„Dacă legiuitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite condiții, ar fi procedat ca în cazul magistraților sau al membrilor Curții Constituționale. Astfel, judecătorii și procurorii sunt numiți în funcție în condițiile legii, deoarece chiar art. 125 alin. 2 din Constituție face trimitere la legea organică, iar pentru membrii Curții Constituționale condițiile de numire sunt prevăzute în art. 143 din Constituție. Restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constituțional, consilierii de conturi fiind numiți de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice”, menționează președintele.
El arată că în forma legii trimisă spre promulgare se recunoaște membrilor Curții de Conturi statutul de „demnitari de stat” tocmai din cauza numirii pe criterii politice.
„Sintagma «demnitar de stat» nu își găsește corespondentul în legislația actuală, articolul 16 alin. 3 din Constituție referindu-se la funcții și demnități publice”, se mai arată în sesizarea formulată de Traian Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a contestat, vineri, la Curtea Constituțională, proiectul de modificare a Legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi, a comunicat pentru MEDIAFAX Biroul de presă al Curții Constituționale.
Potrivit sursei citate, contestația șefului statului a fost înregistrată, vineri, spre sfârșitul programului, urmând să intre în procedurile obișnuite ale Curții, pentru a fi discutată.
Șeful statului a cerut, în 2 iulie, reexaminarea legii, însă Parlamentul a respins modificările propuse de președinte. Potrivit Constituției, singura cale de atac a lui Băsescu rămăsese sesizarea CC.
Modificarea Legii Curții de Conturi a mai fost contestată la Curtea Constituțională de 60 de parlamentari, însă Curtea a decis, la 1 octombrie, cu unanimitate de voturi, că este constituțională. Deputații au reclamat faptul că texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conținut sau introduse.
Autorii sesizării reclamau că legea a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ține seama de conținutul cererii de reexaminare formulată de președintele României, întrucât unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conținutul legii la data reexaminării sale, iar altele „au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare.
