Președintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.
În cererea de reexaminare se arată că în forma legii adoptată inițial de Senat, în calitate de Cameră decizională, în data de 21 iunie 2012, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 2 lit. e), Art. 3, Art. 18 și Art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și a constatat că sunt neconstituționale prevederile Art. 3, Art. 18 și Art. 19.
După reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curții Constituționale nr. 784/2012, Senatul, în calitate de Cameră decizională, în data de 15 aprilie 2013, adoptând legea aflată la promulgare.
„Apreciem că Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, în forma primită spre promulgare, conservă soluțiile legislative constatate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 784/2012”, se arată în document.
Președintele consideră că, potrivit noilor prevederi din legea trimisă la promulgare, art. 18 alin. (4) poate fi interpretat în sensul existenței a două mandate necorelate între ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de către Parlament și altul al Președintelui României, încredințat Guvernului.
„În acest sens, considerăm că se impune eliminarea din textul legii a mandatului propus de Guvern și amendat de Parlament, având în vedere regulile impuse de jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că numai Președintele României poate să mandateze Guvernul în domeniul politicii externe”, se arată în cererea de reexaminare.
În ceea ce privește articolul 3, președintele menționează că în forma actuală a acestuia, Parlamentul urmează să adopte „rezoluții”. El arată însă că acestea nu se regăsesc în textul constituțional indicat de Curtea Constituțională, respectiv art. 67 din legea fundamentală. „Considerăm că înlocuirea «opiniei» cu «rezoluție», în condițiile în care acest din urmă termen nu apare în enumerarea de la art. 67 din Constituție, nu înlătură situația de neconstituționalitate”, se arată în solicitare.
În document se amintește că, prin decizia 1018/2010, Curtea Constituțională a statuat că „adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte printr-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în Art. 1 Alin. (3) din Constituție, autoritățile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituția stabilind în Art. 16 Alin. (2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar, în Art. 1 Alin. (5), că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.
Totodată, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia 738/2012, că „forța obligatorie a actelor jurisdicționale, deci și a deciziilor Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Așadar, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor Art. 147 Alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept”.
„Față de argumentele expuse, considerăm că Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene trebuie pusă în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012, în ceea ce privește procesul de elaborare și adoptare a mandatelor, precum și în ceea ce privește actele emise de către Parlament, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de această lege”, se arată în cererea de reexaminare.
Pe de altă parte, referitor la art. 2 lit. k), în forma legii aflată la promulgare, președintele Băsescu apreciază utilă adăugarea principiului proporționalității, alături de cel al subsidiarității, în ceea ce privește analiza efectuată de Parlament asupra proiectelor de acte normative europene, având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și, respectiv, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
„Având în vedere aspectele semnalate, precum și competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia”, se arată în finalul documentului.
