Președintele Băsescu a retrimis Parlamentului, ieri, legea de respingere a ordonanței de modificare și completare a legii pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în sensul aprobării acesteia, urmând ca Parlamentul să decidă forma finală a actului normativ.
Într-un comunicat remis, ieri, Agenției MEDIAFAX de Administrația Prezidențială se arată că președintele Băsescu a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2005, privind modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în sensul aprobării textului Ordonanței, urmând ca Parlamentul să decidă forma finală a acesteia.
Președintele Băsescu consideră că legea trimisă spre promulgare conține reglementări contradictorii.
„Mai întâi, este dispusă respingerea OU 124/2005, iar apoi sunt prevăzute modificări ale unor articole ale acesteia”, se arată în comunicat.
Președinția precizează că ordonanța respinsă introducea noi incriminări în domeniul infracțiunilor asimilate celor de corupție – diminuarea intenționată a valorii bunurilor persoanelor juridice la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, respectiv în cadrul acțiunilor de executare silită, reorganizare ori lichidare judiciară.
„Deoarece faptele respective au fost expres calificate ca fiind infracțiuni asimilate corupției, respingerea Ordonanței ar face imposibilă încadrarea acestora în rândul faptelor de corupție și, pe cale de consecință, ar diminua nejustificat competența Direcției Naționale Anticorupție în ceea ce privește cercetarea lor”, se arată în comunicat.
Președinția mai informează că articolul 17 al ordonanței a fost modificat prin adăugarea sintagmei „infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene” pentru a se asigura investigarea corelată a acestor infracțiuni și a celor în legătură directă cu ele (în același mod în care infracțiunile de corupție și cele asimilate sunt investigate corelat cu infracțiunile în legătură directă cu ele).
„Prin urmare, respingerea acestor prevederi este de natură să conducă la o abordare diferită a activității investigative în situații similare, generând inconsecvențe în practică”, se arată în expunerea de motive a retrimiterii, citată în comunicat.
În adresa trimisă Parlamentului se mai arată că dispozițiile referitoare la folosirea investigatorilor sub acoperire în modalitățile prevăzute de ordonanță nu reprezintă o noutate în legislația românească.
„Legea 143/2000 introduce deja o procedură similară în cadrul investigațiilor ce vizează infracțiuni privind traficul sau consumul ilicit de droguri. Conform art. 22 din Legea 143/2000, investigatorul sub acoperire poate fi autorizat de procuror să procure droguri – faptă interzisă de legea penală dacă ar fi comisă în lipsa acestei autorizații. Alineatul 2 al articolului 22 din Legea 143/2000 stabilește că actele încheiate de polițiști și colaboratorii acestora, prevăzuți la aliniatul 1, pot constitui mijloace de probă”, se arată în comunicat.
Președinția precizează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.124/2005 introduce o procedură similară pentru investigațiile privind fapte de corupție.
„Având în vedere gravitatea faptelor de corupție și modul de comitere a acestora, care împiedică probarea cu mijloace clasice de probă, președintele Băsescu consideră că există argumente convingătoare pentru păstrarea art. 261 din OUG nr.124/2005 în forma în vigoare, inclusiv sub aspectul acordării posibilității ca folosirea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală să conducă la obținerea mijloacelor de probă”, se arată în comunicat.
Șeful statului atrage atenția că, din punctul de vedere al eficienței activității DNA, precum și a celorlalți procurori care investighează cazuri de corupție, prevederile nou introduse prin OUG nr. 124/2005 sunt necesare pentru a permite ca autorizațiile pentru folosirea investigatorilor sub acoperire să se emită de către procurorii DNA, respectiv de procurorii care anchetează fapte de corupție, iar nu de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.
