Președintele Băsescu avertiza încă din luna iunie că Olanda devenise „vârful de lance” al adăugării de condiții pentru aderarea la Schengen, în timp ce Leonard Orban spunea din noiembrie 2010 că, dacă aderarea se amână în martie 2011, atunci „riști să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câțiva ani”.
Termenul inițial pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen era martie 2011.
La sfârșitul lunii noiembrie 2010, Olanda și Franța au condiționat aderarea României și Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). În decembrie, Franța și Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Miniștrii german și francez de Interne au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care au apreciat că este „prematur” să se permită aderarea celor două țări la zona Schengen în martie 2011, adăugând că România și Bulgaria trebuie să facă „progrese ireversibile” în lupta împotriva corupției și crimei organizate.
La acea vreme, Leonard Orban, care era consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, declara că nu este sigură intrarea României în Schengen în martie 2011, menționând, în acest context, că, „dacă riști să fii amânat în martie, riști să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câțiva ani”.
„Olanda și Franța vor avea și o importantă componentă parlamentară în luarea deciziilor. De exemplu, în Adunarea Națională din Franța a fost numit un raportor privind aderarea României și Bulgariei la Schengen și normal că Guvernul francez va trebui să țină cont, într-o oarecare măsură, de poziția Parlamentului francez pe acest subiect. La fel se întâmplă și în Olanda”, preciza atunci Orban, citat de RFI
El menționa că majoritatea statelor membre sprijină aderarea României. „Până la urmă, decizia trebuie să fie unanimă și atunci contează mai puțin dacă au o pondere mai mare sau mai puțin mare, ci este important să convingi fiecare stat membru că ești bine pregătit și că vei aduce o plus-valoare la întreg procesul”, preciza Orban.
„Martie nu e întâmplător, pentru că din punct de vedere al calendarului european, este un moment prielnic. Orice fel de amânare începând din martie ne va împinge foarte mult într-o perioadă foarte complicată din punct de vedere al negocierilor la nivel european. Va începe cel mai dificil proces și cel mai complicat, care va implica negocieri foarte dure, mă refer la viitorul buget al UE. După aceea, va fi un calendar electoral important în unele din statele membre, inclusiv în Franța. Deci, orice fel de amânare din martie implică riscuri suplimentare, nu ne dă garanția că lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere, într-o perioadă viitoare. Haideți s-o spun mai clar: dacă riști să fii amânat în martie, riști să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câțiva ani”, avertiza Leonard Orban.
Aderarea la Schengen a fost amânată în primăvară, invocându-se unele criterii tehnice care ar mai fi trebuit îndeplinite de Bulgaria. În plus, unele state, precum Franța, Germania, Suedia și Austria au susținut amânarea luării unei decizii până după publicarea raportului CE privind MCV din vară.
În aprilie, președintele Traian Băsescu declara că rămâne optimist în ceea ce privește intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este „un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eșec, cum s-ar fi bucurat și de o intrare în derapaj, ca să-și facă jocurile politice”.
„Obiectivul de intrare în Spațiul Schengen a fost anul 2011. Este adevărat că noi ne-am scris primăvara, prima parte a anului, martie, dacă nu mă înșel, mai, undeva aici. (…) Nu cred că este obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eșec, cum s-ar fi bucurat și de o intrare în derapaj a României, ca să-și facă jocurile politice. Am refuzat și intrarea în derapaj cu costuri politice enorme și pentru mine și pentru Guvern. Refuz și ideea că România nu intră în Schengen”, a spus președintele.
El a explicat atunci că abia s-a terminat evaluarea Bulgariei pentru finalizarea ultimului raport, referitor la frontiera terestră.
„Din câte știu, este un raport pozitiv. În PE , în plen, aprobarea va fi dată undeva în jurul datei de 6 iunie pentru că între timp trebuie validat raportul Bulgariei în Comisia Sch-Eval (…) Este un procedeu tehnic care trebuie parcurs și de Bulgaria, iar noi nu am abordat niciodată decuplarea de Bulgaria. Ca atare, dacă în iunie Parlamentul (European, n.r.) aprobă intrarea celor două țări în Spațiul Schengen, ne rămâne luna iulie sau septembrie pentru o decizie cu privire la data intrării. De ce spun iulie sau septembrie? Pentru că în Parlament este planificată dezbaterea pe 6 iunie, iar Consiliul JAI se reunește pe 9 iunie – cel care poate decide data. Este prea devreme, pe de-o parte. Pe de altă parte, toate statele așteaptă raportul pe MCV, care o să apară undeva la mijlocul lunii iulie. Ceea ce înseamnă că cel mai probabil se va stabili o dată de intrare ori în luna iulie – ceea ce nu cred, pentru că este simultan cu apariția raportului – ori în consiliul JAI din septembrie”, a explicat președintele.
Șeful statului a subliniat însă că rămâne optimist în ceea ce privește aderarea la Schengen în acest an, iar întârzierea majoră în atingerea acerstui obiectiv a fost cauzată de Bulgaria.
„Eu rămân optimist că România va intra în Spațiul Schengen în acest an. Întârzierea majoră – dincolo de nemulțumirile exprimate politic – a fost generată de problemele nerezolvate în timp util de Bulgaria. Dar mergem împreună”, a spus președintele.
Parlamentul European și-a exprimat, la 8 iunie, sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și a cerut guvernelor europene să nu țină cele două țări „ostatice ale discursului populist”.
Încă de atunci a fost lansată varianta aderării în trepte a României și Bulgariei la Schengen, ceea ce înseamnă ca spațiul aerian și maritim să fie deschis în acest an, iar o decizie privind data deschiderii frontierelor terestre, mai controversată, să fie luată abia în 2012.
Dacă până în primăvara lui 2011 cuplul franco-german era cel mai vehement opozant al aderării României și Bulgariei în acest an, treptat Olanda a început să devină un adversar tot mai vocal.
De altfel, în iunie, președintele Băsescu avertiza că Olanda devenise „vârful de lance” al adăugării de condiții pentru aderarea la Schengen, deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susținut în Parlament de un partid care a impus drept condiție blocarea aderării României.
„Spre exemplu, există o țară – și nu are rost să-i ocolesc numele, Olanda, – cu Guvern minoritar, cu susținere în Parlament de la un partid care este împotriva imigrației și, în general, antiextindere Uniune Europeană. Una din condițiile susținerii este blocarea accesului României și Bulgariei în Schengen”, a spus președintele.
El a adăugat că aceasta este o condiție în programul politic existent la Haga pentru susținerea în Parlament a Guvernului minoritar.
„Această afirmație nu este în van, este o informație care poate fi verificată pe site-ul partidului de guvernământ, este în Protocolul de guvernare. Din acest motiv, Olanda a devenit vârful de lance al adăugării de condiții la condițiile de acces. Și, din păcate, în UE nu se pot lua decizii decât prin consens. Toți cei 27 care sunt în jurul mesei trebuie să fie de acord”, preciza președintele.
De altfel, se anticipează o decizie negativă în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, măcar în trepte, la Consiliul JAI de joi tocmai din cauza opoziției oficiale a Olandei, la a cărei poziție s-a raliat și Finlanda, în timp ce Germania și Franța ar urma să voteze favorabil, conform unor surse europene
