Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că a adresat Guvernului rugămintea ca pentru moment România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, mai puțin pe agricultură, precizând că premierul a și dispus o asemenea măsură.
Băsescu a afirmat că a propus Guvernului să aibă „o abordare extrem de serioasă” legată de achizițiile publice, anume încetarea trimiterii pentru decontare, la Bruxelles, a facturilor pe proiecte cu finanțare europeană, cu excepția celor pe agricultură.
El a adăugat că premierul a dispus această măsură, pe care a caracterizat-o „corectă și necesară”.
Băsescu a explicat că, dacă auditul Comisiei Europene constată nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag și sumele se diminuează.
„Vă aduceți aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană, vă aduceți aminte de auditul la drumuri, în județul Teleorman și Ilfov? Vreau să știți că am propus Guvernului să aibă o abordare extrem de serioasă legată de achizițiile publice. Marea problemă este, pe de o parte, respectarea procedurilor și caietele de sarcini care duc către un anume câștigător și, pe de altă parte, creșterea prețului în execuție. Sunt două ministere, Transporturile și Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea creșterii prețului cu 50%. Prin ordine ale miniștrilor se poate încasa maximum 10% peste valoarea contractului, dar tot nu e suficient”, a continuat președintele.
El a afirmat că, prin constatarea de către Comisia Europeană a unor nereguli în contractele finanțate de UE, România riscă „o mare problemă” în alocarea fondurilor europene, astfel că a discutat cu premierul și cu alți miniștri ca România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, pe lucrări executate de orice natură: transporturi, dezvoltare, mediu și mai puțin agricultură.
Băsescu a explicat că Regulamentul Comisiei Europene precizează că, atunci când un audit european sau al Curții de Conturi Europene depistează nereguli în derularea contractelor cu finanțare europeană, banii se retrag și se diminuează corespunzător suma alocată pe programe.
În schimb, a continuat el, dacă eventualele nereguli sunt constatate de statul român, iar acestea iau măsuri de diminuare a sumelor alocate, atunci acestea pot fi realocate pe alte proiecte.
„Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de a se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate și a nu se trimite facturi la Bruxelles, este corectă și necesară”, a concluzionat Băsescu.
Premierul Boc a cerut, miercuri, miniștrilor și șefilor autorităților de management să aplice corecții financiare în proiectele UE pentru care sunt încălcate normele achizițiilor sau sunt întârziate nejustificat, solicitând totodată și ca numele șefilor responsabili din aceste autorități să fie indicat public.
Agenția MEDIAFAX a anunțat, la începutul lunii iulie, că statul va rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri UE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziții au fost atribuite și va tăia între 2%-100% din suma de restituit dacă descoperă nereguli, ceea ce împinge cu până la șase luni data de returnare a banilor.
Decizia a fost luată atunci de Guvern prin ordonanță de urgență.
Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerințelor de publicitate sau suplimentat prin acte adiționale cu o valoare cumulată ce depășește limita legală a achizițiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei niciun ban, corecția financiară acoperind integral suma cerută spre rambursare.
Rezultatul acestor investigații este transmis reprezentanților Uniunii Europene/donatorului public internațional.
În situația în care reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional, urmare a prezentării rezultatelor investigației, decid continuarea procedurii de aplicare a corecțiilor financiare, autoritățile naționale participă la o audiere/conciliere cu aceștia. Dacă și în acest caz poziția autorităților române rămâne divergentă de cea a reprezentanților UE/donatorului public internațional a cărui decizie finală este aplicarea de corecții financiare Românei, autoritățile pot decide contestarea în instanță a deciziei.
Sumele necesare finanțării debitelor stabilite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorul public internațional ca urmare a aplicării corecțiilor financiare se transferă în contul programului, în primă instanță de la bugetul de stat.
Actul normativ stabilește totodată că România are obligația să raporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă.
Surse oficiale au declarat recent agenției MEDIAFAX că Guvernul ia în calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruia statul asigură prefinanțarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului, după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează banii nu mai trimit acte de decont.
În prezent, Comisia Europeană alocă 15% ca avans pentru prefinanțarea proiectelor, iar Guvernul acoperă diferența până la 30% din valoarea contractului.
Multe dintre firmele care contractează însă prefinanțarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încât ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la Bruxelles, iar CE nu mai eliberează alți bani comunitari până când aceste deconturi nu sunt închise.
„Deoarece beneficiarii fondurilor UE nu aduc documentele justificative de utilizare a banilor, România nu poate face deconturile la Bruxelles. Din această cauză se pune problema să nu mai fie asigurată o prefinanțare de 30%, ci doar de 13-15% din valoarea contractului, așa cum se dă de către Comisie”, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit acestora, pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sunt blocate în prezent peste două miliarde de lei în lipsa documentelor justificative, iar România nu mai primește fonduri UE până când banii alocați dați drept avans nu sunt decontați.
„Nu este corect ca statul să dea 17% de la buget pentru seminarii și conferințe de perfecționare nedecontate”, au spus sursele citate.
Alocarea financiară POSDRU pentru perioada 2007–2013 este de 4,25 miliarde de euro, din care 85% reprezintă contribuția Uniunii Europene, prin intermediul Fondului Social European, iar 15% este contribuția națională.
Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanțarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE a fost ridicat de Guvern, în mai 2009, de la 20% la 30% din valoarea contractului, premierul Emil Boc anunțând atunci că banii vor fi alocați doar dacă licitațiile sunt organizate la termen și permit începerea lucrărilor.
