Președintele Traian Băsescu a anunțat, miercuri, că a promulgat noua lege de accelerare a restituirilor.
„Am promulgat și noua lege de accelerare a restituirilor. Ca și pentru procurori, și pentru această lege am primit foarte multe solicitări să o resping. Și această lege, în viziunea unora, este nenorocirea României și încălcarea statului de drept.
Rezist și acestui tip de presiune pentru simplul motiv că am constatat că este nelegitimă, nerealistă și nu ar face decât să întârzie procesele și așa extrem de întârziate în ceea ce privește retrocedările”, a spus șeful statului, în conferința de presă susținută la Palatul Cotroceni.
Președintele Băsescu a adăugat că „legea are un set de puncte tari, are și câteva vulnerabilități”.
„Prefer să o promulg decât să o trimit înapoi la Parlament, de unde nu știm cum ar mai ieși”, a precizat el.
Curtea Constituțională a respins, vineri, contestația PDL în cazul Legii privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Contestația luată vineri în discuție de judecătorii constituționali fusese depusă de PDL la Curtea Constituțională în 22 aprilie.
Premierul Victor Ponta declara, la sfârșitul lunii aprilie, că se așteaptă ca președintele Traian Băsescu să promulge Legea privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, după ce Curtea Constituțională va analiza contestația depusă de PDL, precizând că a discutat cu șeful statului înainte ca proiectul să fie adoptat.
Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor naționalizate la Curtea Constituțională este de departe „cel mai inconștient și iresponsabil gest” din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat opt miliarde de euro.
Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX relevă că Guvernul consideră că neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecințe grave, deoarece statul trebuie să achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru că nu sunt acoperite, ci de la pensii și salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor în 2013.
Conform datelor guvernamentale, până în prezent au fost plătite cinci miliarde de euro ca despăgubiri pentru imobile naționalizate și mai trebuie achitate încă aproape opt miliarde de euro.
În 17 aprilie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, care stabilește că foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.
Ultima tranșă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de șapte ani, calculat din 2017.
Foștii proprietari de imobile naționalizate ale căror dosare au fost deja soluționate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranșe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
Uniunea Națională a Asociațiilor Proprietarilor Expropriați (UNAPE) susține că termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar soluția acordării de puncte în locul imobilelor confiscate și blocarea accesului în instanțe timp de 60 de luni constituie „o batjocură la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atât de Constituția României, cât și de Convenția de la Haga”.
Reprezentanții UNAPE susțin că în 30 aprilie au trimis o petiție Avocatului Poporului, în care au solicitat sesizarea Curții Constituționale în cazul Legii despăgubirilor pentru imobile naționalizate, însă instituția nu a făcut acest demers.
