Președintele Traian Băsescu a promulgat, joi, Statutul deputaților și senatorilor, care prevede că parlamentarii vor avea pensii de până la 80% din ultimul salariu în funcție de numărul de mandate și indemnizații pentru cei care nu sunt realeși.
Legea a fost retrimisă de două ori Parlamentului, o dată de șeful statului și a doua oară ca urmare a deciziei Curții Constituționale, sesizată tot de președinte.
La începutul lunii ianuarie, șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Statutul parlamentarilor, iar la 28 februarie a sesizat Curtea Constituțională în privința neconstituționalității legii, pe motiv că actul normativ stabilește pentru senatori și deputați unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie în privilegii.
Statutul prevede că deputații și senatorii care au deținut cel puțin trei mandate vor primi pensie în cuantum calculat conform Legii statutului magistraților, iar pentru cei cu două sau cu un mandat, suma astfel calculată scade cu 20%, respectiv 40%.
Cuantumul stabilit de legea statutului magistraților este de 80% din ultimul salariu brut, pentru vechime mai mare de 25 de ani, astfel că parlamentarii cu trei mandate pot beneficia de pensie în cuantum de 80% din acest salariu, pentru cei cu două sau cu un mandat, suma scăzând la 60% și, respectiv, 40%.
La îndeplinirea condițiilor de pensionare, respectiv stagiul de cotizare și vârsta de pensionare, parlamentarii vor opta pentru pensia calculată conform statutului magistraților sau pentru cea conformă cu legea sistemului public de pensii, se arată în noua formă a articolului 49 din statutul parlamentarilor.
Deputații și senatorii care nu au mai fost aleși după expirarea mandatului și nu au pensie sau altă sursă de venit beneficiază de o indemnizațe tranzitorie timp de trei luni.
Deputații și senatorii au adoptat, pe 5 aprilie, în ședință comună, modificările cerute de Curtea Constituțională la legea privind Statutul parlamentarilor.
Astfel, articolul care prevedea că deputații sau senatorii nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau opiniile politice exprimate în timpul mandatului a fost modificat, noua formă fiind: “deputații sau senatorii nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului” (în loc de “în timpul mandatului” – n. red.).
– În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției
Articolul care reglementează reținerea și percheziția a fost, de asemenea, modificat, dispoziția de revocare a reținerii se executându-se, în noua formă a textului, de către ministrul Justiției.
“În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reținere va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor Camerei. Dispoziția de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul (în loc de “prin Ministerul” – n. red.) Justiției”, se arată în noua formă a articolului.
Articolul care reglementează îndatoririle fundamentale și obligațiile principale ale deputaților a fost, de asemenea, modificat. Noua formă prevede că aceste îndatoriri și obligații principale “sunt cele care decurg din Constituție și din lege (în loc de “din prezentul statut și din regulamente” – n. red.)”.
Din articolul care reglementează principalele drepturi politice ale deputaților și senatorilor, precum și obligațiile corelative acestora au fost eliminate patru aliniate.
Primul prevedea dreptul parlamentarilor de a se informa, de a cere și de a obține date și acte de la Guvern și de la celelalte autorități ale administrației publice în scopul punerii sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condițiile art. 109 din Constituție.
Cel de-al doilea aliniat eliminate prevedea dreptul de acces al parlamentarilor în instituțiile administrației publice în interesul exercitării mandatului.
Al treilea aliniat eliminat prevedea că Guvernul și celelalte autorități ale administrației publice au obligația să asigure deputaților și senatorilor condițiile necesare exercitării drepturilor prevăzute la primul aliniat eliminat.
Ultimul aliniat eliminat prevedea faptul că alte drepturi principale, conexe sau derivate ale parlamentarilor pot fi prevăzute și reglementate în lege organică specială ori în regulamentul Camerei sau regulamentul ședințelor comune.
