Președintele Traian Băsescu a promulgat, miercuri, Legea pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, cunoscut și ca Tratatul de stabilitate fiscală, semnat pe 2 martie la Bruxelles.
„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 13 iunie a.c., Decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la 2 martie 2012”, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Președintele declara pe 7 martie că recomandarea sa este ca Parlamentul să adopte cât mai repede și în integralitat Tratatul de stabilitate fiscală, pe care el l-a semnat la Bruxelles.
El a evidențiat atunci că Tratatul nu va intra în vigoare decât în ultimă instanță la 1 ianuarie 2013, fiind foarte probabilă ratificarea lui mai devreme din partea a 12 state din zona euro. „Rugămintea mea este să îl ratificăm repede, pentru că va fi un semnal al voinței politice (…) Este, cred eu, abordarea pe care trebuie să o avem, pentru că ea sună ca o asumare, îmi asum să fiu un bun european, să am o economie performantă, să fiu responsabil cu cheltuirea banului public. O astfel de asumare va face din România o țară nu numai respectată, ci care își creează și premisele să devină performantă (…) Cred că tratatul este un pas înainte, pe care România nu are dreptul să îl facă pe jumătate, trebuie să contribuim la consolidarea europeană”, a spus președintele.
Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, declara în plenul Parlamentului de la București, pe 25 aprilie, că o ratificare rapidă a Tratatului de stabilitate fiscală de către România este „crucială”.
Plenul reunit a votat, marți, adoptarea proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a Zonei euro, care fusese solicitată, vineri, de președintele Traian Băsescu.
Proiectul de lege a primit 307 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere.
Președintele Băsescu a adresat vineri, o scrisoare președinților Camerelor Parlamentului, solicitând adoptarea „cât mai urgent posibil” a proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a zonei euro.
Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat de cel puțin 12 parlamente ale unor state membre pentru a putea fi aplicat.
Astfel, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puțin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicându-se data care intervine mai întâi.
Tratatul prevede obligația de a menține un deficit structural ce nu poate depăși obiectivul național pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la prețurile pieței. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB și nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.
Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.
În cazul în care se înregistrează abateri față de aceste nivele, se va declanșa automat un mecanism de corecție, ce trebuie introdus în legislația națională de fiecare stat membru, la fel ca și așa-zisa „regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislația națională, poate fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Nerespectarea deciziei acestei instanțe poate duce la o sancțiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul țării respective.