Decret

Băsescu a convocat noul Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00



Băsescu a semnat, ieri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. Foto: Sorin LUPȘA
Băsescu a semnat, ieri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. Foto: Sorin LUPȘA

Președintele Traian Băsescu a semnat, ieri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00.
„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat ieri, 14 decembrie a.c., Decretul prin care Parlamentul României, ales la data de 9 decembrie 2012, se convoacă în ziua de 19 decembrie 2012, la ora 13.00, la sediul celor două Camere, aflat în Palatul Parlamentului, din Strada Izvor Nr. 2 – 4, Sector 5, București”, informează Administrația prezidențială.
Decretul a fost emis imediat după ce Traian Băsescu a sosit de la Bruxelles.
Consultări cu partidele, simultan, luni, la ora 10.00
Președintele Traian Băsescu invită partidele parlamentare la consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru, luni, la ora 10.00, la Cotroceni, acestea urmând să se desfășoare în același timp cu toți reprezentanții partidelor politice și ai minorităților naționale.
Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu a transmis, ieri, președinților partidelor parlamentare și reprezentanților minorităților naționale din Parlament, scrisori de invitație pentru participarea la consultările necesare desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României, în conformitate cu prevederile Articolului 103 din Constituția României.
Scrisorile de invitație au fost adresate lui Victor Ponta, președintele PSD, lui Crin Antonescu, președintele PNL, lui Vasile Blaga, președintele PDL, lui Dan Diaconescu, președintele PPDD, lui Hunor Kelemen, președintele UDMR, lui Daniel Constantin, președintele PC, lui Gabriel Oprea, președintele UNPR, lui Mihai-Răzvan Ungureanu, președintele Partidului Forța Civică și lui Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, dar și minorităților naționale din Parlament, se menționează în comunicat.
La consultări au fost invitați maximum cinci reprezentanți ai fiecărui partid politic și, respectiv, ai minorităților naționale.
„Consultările în vederea desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României, care se vor desfășura în același timp cu toți reprezentanții partidelor politice și ai minorităților naționale din Parlamentul României, vor avea loc luni, 17 decembrie, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni”, precizează Administrația Prezidențială.
Cum se întrunesc parlamentarii
Senatul și Camera Deputaților nou alese se întrunesc în locul, ziua și la ora stabilite prin decretul de convocare emis de președintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Senatul și Camera legal constituite aleg, fiecare, Biroul permanent.
Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de președinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenți.
Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaților.
Pentru validarea mandatelor, Senatul și Camera aleg, în prima sa ședință, o comisie compusă din 15 parlamentari.
Numărul parlamentarilor care sunt propuși în comisia de validare de fiecare partid sau alianță este în funcție de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere și se stabilește prin negocieri realizate de reprezentanții acestora.
Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
Verificarea legalității alegerii se face de către grupe de lucru constituite la nivelul comisiei.
Comisia de validare se pronunță prin votul majorității membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum și asupra contestațiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestațiile pot fi formulate de cetățeni români cu drept de vot.
Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor legii electorale privind candidatura sau obținerea mandatului, sau în situații de fraudă dovedită sau recunoscută.
Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât și în plen.
În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmește un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.
Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de președintele acesteia.
Plenul fiecărei Camere hotărăște prin vot asupra listei cuprinzând numele și prenumele parlamentarilor propuși pentru validarea alegerii, ordonați pe circumscripții electorale.
Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaților, se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei respectiv.
Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.
Senatul și Camera Deputaților sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori și deputați.
Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor, publicate în Monitorul Oficial
Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate în Monitorul Oficial.
Procesele-verbale cuprind numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele și formațiunile care au trecut pragul electoral, precum și numele tuturor senatorilor și deputaților cărora le-au fost atribuite mandate.