Scriitorul Mihai Sultana Vicol a scos recent de sub tipar o nouă carte despre Basarabia.
Intitulat “Basarabia, pământ de lacrimă românească”, volumul, care cuprinde texte publicate în ziare și reviste din România și Republica Moldova începând cu anul 1990, este dedicat memoriei poetului Grigore Vieru.
Apărută la editura Opera Magna – Iași, cartea se alătură altor patru titluri care vizează problematica Basarabiei: „Războiul minciunii” (1998), „Ilie Ilașcu, mărturisirile unui condamnat la moarte” (1998), „Între România și glonț” (2000) și „Grigore Vieru, pontiful limbii române” (2009).
Cartea, structurată pe trei secțiuni „Drumul golgotic al lui Grigore Vieru”, „Basarabia, pământ de lacrimă românească” și „Basarabia în interviuri”, prezintă pe coperta I, machetată de autor, harta Basarabiei (cu caractere chirilice) între chipurile lui Mihai Eminescu (toate cele trei capitole ale cărții stau prin motto-urile reproduse sub semnul Luceafărului poeziei românești) și Grigore Vieru.
Volumul lui Mihai Sultana Vicol, care reunește selectiv texte publicate pe parcursul a două decenii în „România liberă”, „Literatură și artă”, „Tineretul Moldovei”, „Moldova Suverană”, „Păreri Tutovene”, „Informatorul Moldovei”, „Crai nou”, „Realitatea suceveană”, „Monitorul de Suceava” și „Flacăra lui Adrian Păunescu”, este, așa cum mărturisește autorul (care a fost primul jurnalist român acreditat de Ministerul de Externe, în iunie 1990 în, încă pe atunci, RSS Moldovenească, iar ulterior, la data de 20 august 1994, primul cetățean român expulzat din Republica Moldova) „o lacrimă sfâșiată de dor de Basarabia și de Grigore Vieru”.





