Raportul CE a fost adoptat în procedură scrisă, similară acceptării tacite, ceea ce nu a lăsat loc unei dezbateri directe între comisari, dar Olanda, Germania, Marea Britanie, țările nordice și parțial Franța și-au menținut rezerve tradiționale față de România, iar Barroso a fost critic pe tema ANI.
Surse comunitare au declarat pentru MEDIAFAX că adoptarea raportului în această procedură a determinat absența unei dezbateri directe între comisari referitoare la conținutul și aprobarea rapoartelor, cum a fost cazul în alți ani.
„Problema nu trebuie privită în termeni ca de exemplu «Ele nu iubesc România». Problemele sunt altele, legate de interese pragmatice. Unele de exemplu au interese clare în ceea ce privește procesul de extindere, dacă – de exemplu vor să arate că procesul de extindere nu este de succes. Altele au o problemă cu fondurile de coeziune, cu PAC și fondurile pentru agricultură și doresc, evident, utilizarea a mai puțini bani pentru unele țări”, au declarat sursele citate, adăugând că din această perspectivă țările „mai rezervate” față de România au fost și rămân Olanda, Germania, Marea Britanie, parțial Franța și țările nordice, manifestându-se ca atare și în cazul raportului de marți.
Raportul pe tema justiției prezentat marți a fost adoptat prin procedură scrisă. Cu alte cuvinte, din cauza volumului mare de muncă, documentul nu a ajuns neapărat în mâinile comisarilor, ci aprobarea lui s-a făcut printr-un fel de procedură tacită în sensul în care, dacă până la un anumit moment, nu au existat amendamente, observații sau obiecții, textul a rămas nemodificat.
„Faptul că a fost adoptat prin procedură scrisă arată că documentul a avut în mare parte această formă în momentul în care a intrat în această procedură. Termenul pentru amendamente a expirat vineri. Au fost o serie de amendamente, majoritatea plecate de la Cabinetul comisarului Cioloș. O parte au fost aprobate. Altele, nu. De exemplu, unul dintre amendamentele plecate de la Cabinetul Cioloș și acceptate a vizat eliminarea unei trimiteri explicite la aderarea la Spațiul Schengen”, au declarat sursele comunitare citate.
Mențiuni explicite referitoare la aderarea la Spațiul Schengen au existat în variantele preliminare ale ultimelor două rapoarte finale prezentate de CE în 2008, respectiv 2009. De fiecare dată însă, în forma finală a raportului aceste prevederi nu s-au regăsit.
Un alt amendament pornit de la Cabinetul Cioloș a vizat eliminarea referirilor la achizițiile publice, incluse pentru prima oară în acest an în raportul referitor la România. Acest amendament nu a trecut însă, pentru că practic nu a existat un număr suficient de cabinete care să fie de acord cu această variantă.
„Practic dintre cei 27 de comisari/cabinete, trebuie să existe o majoritate – 14 – care să accepte, să susțină decizia”, au mai declarat sursele citate.
Pe de altă parte, conform acelorași surse, președintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, a fost foarte critic și a exprimat nemulțumiri punctual cu privire la situația Agenției Naționale de Integritate.
Sursele citate au mai declarat pentru MEDIAFAX că, la Bruxelles, tonul dur al raportului la adresa României nu a fost o supriză.
„Toată lumea – Comisia, Parlamentul European, Guvernele occidentale – se aștepta la un raport cu accente dure la adresa României”, au susținut aceleași surse.
Rapoartele pe tema MCV sunt elaborate de Secretariatul General al CE, condus de britanica Catherine Day.
Neelie Kroes reprezintă Olanda în CE, fiind vicepreședintă și responsabilă pentru Agenda Digitală. Olli Rehn, din partea Finlandei, este comisar pentru Afaceri Economice și Monetare, Michel Barnier, din partea Franței, este comisar pentru Piața Internă și Servicii. Germanul Guenther Oettinger este comisar pentru Energie, în timp ce suedeza Cecilia Malmstrom este comisar pentru Afaceri Interne, iar daneza Connie Hedegaard este responsabilă poentru portofoliul schimbărilor climatice. Potrivit regulilor europene, comisarii nu reprezintă în interiorul CE interesele naționale ale țărilor din care provin, ci pe cele comunitare.
Pe de altă parte, relatări din presa internațională de calibru au fost critice, în ultima perioadă, față de România. În preziua raportului, cotidianul britanic Daily Express critica politica României față de R.Moldova. Același subiect a fost comentat, săptămâna trecută, în publicația germană Der Spiegel, care a scris că Președintele României, Traian Băsescu, intenționează să le ofere cu generozitate sute de mii de pașapoarte românești locuitorilor din R.Moldova, astfel că aceștia ajung „pe ușa din spate” în paradisul economic al Uniunii Europene.
Președintele Traian Băsescu „păcălește” Uniunea Europeană, acordându-le pașapoarte românești la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber în spațiul UE, scria, luni, publicația italiană Il Giornale, notând că, fără să știe, UE are neoficial 28 de state membre.
Într-un alt comentariu publicat în Financial Times săptămâna trecută, corespondentul pentru Europa de Est al publicației nota, extrem de critic, că România trece printr-o perioadă mizerabilă din cauza recesiunii și inundațiilor, la care se adaugă și un guvern în cel mai bun caz disfuncțional, iar în cel mai rău caz incompetent, și un președinte care se comportă ca un taur într-un magazin de porțelanuri.
Acestea sunt doar o parte dintre relatările de presă cele mai recente. Ele există însă de ani de zile, tot așa cum, după aderarea României la UE, au existat voci – oficiali sau instituții – care au comentat că aderarea Bucureștiului, dar și a Sofiei a fost prematură.
Astfel, Olli Rehn, fost comisar pentru Extindere, în prezent comisar pentru Afaceri economice și monetare, declara în decembrie 2009, într-un interviu pentru Libre Belgique, citat de Novinite.com că Bulgaria și România nu erau pregătite să adere la UE, el adăugând că din această experiență, Comisia Europeană a învățat să nu mai stabilească o dată fixă de intregrare înainte de încheierea negocierilor.
Un alt exemplu datează din vara lui 2009, când ministrul de Externe de la acea dată, Cristian Diaconescu, a anunțat că își amână o vizită în Olanda din cauza apariției unui document oficial extrem de critic la adresa justiției din România.
România și Bulgaria încă depun prea puține eforturi în lupta împotriva corupției și criminalității organizate, iar managementul fondurilor europene continuă să fie slab, opinase, atunci, Ministerul olandez al Afacerilor Externe.
„Guvernul olandez va continua să făcă presiuni la nivel european, pentru ameliorarea situației în ambele țări, cele mai noi membre ale Uniunii Europene. În cazul în care nu se vor înregistra ameliorări, acest lucru va avea consecințe atât asupra transferului de fonduri europene către cele două țări, cât și asupra accesului lor în zona Schengen. Guvernul a anunțat aceste concluzii marți, în cadrul răspunsului său asupra raportului de la 22 iulie, întocmit de Comisia Europeană în baza Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru cele două țări”, scria presa bulgară, reamintind și că șeful diplomației de la Haga, Frans Timmermans, trimise deja în mai 2009 o scrisoare pe această temă pentru comisarului european pentru Justiție de la acea dată, Jacques Barrot.
