Bârfa este benefică pentru societate, pentru că ajută oamenii să se încreadă unii în ceilalți și să fie mai generoși, potrivit unui studiu realizat de o echipă de specialiști din Germania, publicat în Proceedings of the Royal Society, Biological Sciences și preluat de telegraph.co.uk.
Studii precedente au indicat că, spre deosebire de alte ființe, oamenii îi ajută pe străini și pe cei cu care nu au nicio legătură socială pentru a-și apăra reputația.
Reputația este foarte importantă pentru evoluția cooperării umane, printr-un proces care se numește „reciprocitate indirectă”, rezumată în fraza „eu te ajut pe tine, altcineva mă ajută pe mine”.
„Cantitatea” de bârfă
Noul studiu, realizat de un profesor reputat, Manfred Milinksi, care a colaborat cu doctorii Ralf Sommerfeld și Hans-Jurgen Krambeck, de la Institutul de biologie evoluționară Max Planck din Germania, a avut în vedere stabilirea „cantității” de bârfă pe care se poate clădi o reputație bună sau care poate, dimpotrivă, distruge o reputație.
Cu ajutorul unor jocuri experimentale, în care mai mulți studenți au fost rugați să scrie comentarii despre alte persoane (o formă de bârfă), cercetătorii au descoperit că abilitatea de a ponegri pe ceilalți se diminuează invers proporțional cu cantitatea de bârfe care circulă despre persoanele în cauză.
„Mai multe bârfe oferă o imagine mai bună a comportamentului real al unei persoane, de aceea, bârfele negative au putere mică, mai ales dacă sunt în minoritate”, indică specialiștii.
La studiu au participat 11 grupuri de studenți de la universitățile din Kiel (Germania) și Viena (Austria).
Experimente
Unul dintre experimente implică oferirea de bani altor jucători, pentru a evalua modul în care oamenii au încredere unii în ceilalți pentru a coopera. Jocul a implicat și studierea efectelor bârfelor asupra reputației potențialilor „receptori” și a modului în care sunt donați banii.
Cercetările au indicat că oamenii cooperează mai degrabă cu colaboratori decât cu cei care manifestă lipsă de cooperare; că oamenii scriu comentarii mai degrabă pozitive despre colaboratori decât despre cei care nu colaborează; că oamenii colaborează mai mult cu persoane despre care au auzit comentarii pozitive decât cu cei despre care au auzit comentarii negative.
Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma bârfelor au fost cei care au descoperit cine era partenerul pe care se puteau baza și cine era tentat să înșele. Acest fapt i-a ajutat să facă schimburi productive și să gestioneze prietenii, alianțe și relații de familie.
Cei fascinați de viețile altora au succes
O concluzie este că cei care erau fascinați de viețile celorlalți au avut mai mult succes decât ceilalți, spun cercetătorii.
Bârfa contribuie la întărirea legăturilor sociale, idee care se adaugă ipotezei că bârfa este un vector pentru informații relevante din punct de vedere social.
Cercetătorii au mai descoperit și un „efect de amortizare” în cazul bârfelor care sugerau că o persoană este în totalitate rea sau bună. „Într-un fel, oamenii par a nu crede în cooperarea sau lipsa de cooperare absolută. În mod special, oamenii care au avut de-a face cu bârfe negative au arătat un simț neașteptat de cooperare. Probabil că și-au spus «nu poate fi chiar atât de rău/ rea»”, au declarat cercetătorii.
Studiul, care are nevoie de aprofundare, este important mai ales pentru că dezvoltarea încrederii pe baza reputației a devenit din ce în ce mai importantă în zilele noastre, în special în ceea ce privește interacțiunile online.
Un exemplu îl constituie comerțul electronic, site-uri precum eBay și Amazon încurajând clienții să-și transmită părerile online, fenomen care poate fi numit „e-Barfă”.
