BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (II). În 1843, biserica din Banila pe Siret, patronată de Nicolai de GOIAN, îl avea paroh pe Constantin ONCIUL, care păstorea peste 1.258 de suflete. În 1876, parohul Ioan ȘTEFANOVICI păstorea 2.118 enoriași. În 1907, când biserica din Banila pe Siret, ridicată la statutul de parohie în 1786, ținea de Protopresbiteratul Siretului, deservea enoriașii din Bănila pe Siret și din cătunele Mesteceni, Augustendorf, Coșciula, Hligea, Strungiu, Staica, Coșulica, Pantin, Poieni, Hoiniceni, Proseanca, Dunavez, Veji, Laurenka și Rivnia, patroni ai bisericii erau Casandra de BUBERL, Emil și Fanny von MEDVECZKY, iar paroh era Eusebie PROCOPOVICI, născut în 1870, preot din 1900, paroh din 1905. Cantor bisericesc, angajat în 1900, era George POPESCUL, născut în 1866.
O școală cu 4 clase funcționa, la Bănila pe Siret, din 1886[1].
În 1890, Bănila Moldovenească avea 4.479 locuitori, dintre care 850 evrei, doi preoți, pe Ioachim Patraș și pe Vasilie Busnean, cantorul bisericesc numindu-se Teodor de Cracalia. Primar al comunei era Dimitrie de Baloșescul, iar învățător, Dometie Ștefanovici. Școala din Bănila Moldovenească funcționa, cu învățământ în limba română, în anul 1894.
In the town of Mold.-Banila, called Banila am Serth by the Romanians, there were 850 Jews among the total of 5000 inhabitants.În Bănila Moldovenească existau trei gatere, distilerii de alcool, fabrici de cherestea o fabrică de unt și una de mobilă. În perioada interbelică, timp de trei decenii, primar al comunei a fost evreul Mendel Gottesmann, funcții importante în probleme de edilitate ocupând Dinghe Druckmann, Herzl Haber și Seide Koppler, familiile evreiești DThe Druckmann, Haber, Gabor and Surkis families were highly respected.DDruckmann, Haber, Gabor și Surkis fiind printre cele mai respectate. Comuna-orășel avea trei comunități evreiești, ultimul rabin din localitate fiind Mordechai Horowitz. The last president of the Jewish community was Salamon Sussmann, his deputy was Abraham Koffler. The doctors were Dr. Josef Horn and Dr. Isiu Salzberger.PrintrePPrintre medicii din Bănila se numărau Josef Horn și Isiu Salzberger.
O colectă pentru Internatul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „Vasile Busnean, cooperator în Banila-moldovenească”, menționează următoarele nume de localnici: Constantin Ștefanovici, Leon Baloșescul, Teodor Cracalia, Ilie Loghin și Teodor Chariton[2].
Odată cu retragerea trupelor românești din Bucovina, în 1940, evreii Moise Haller, Natan Druckmann și Irlanda Lupowicz au fost duși și executați în Suceava.
În iulie 1941, când trupele românești s-au întors la Bănila, au fost uciși cărturarul evreu Jakob Brecher și fiica sa, biblioteca lui, cu peste cinci mii de volume, fiind distrusă. Alte 18 victime, printre care Rachel Sucher, Druckmann, Frieda Sussmann, Jakob Fleischer, Mendl Safran, Baruch Singer, M. Satran și Libzi Welloch, au căzut în acele zile, ceilalți evrei fiind duși, mai întâi, la Storojineț, unde au fost puși să-și înjghebeze un ghetou, iar de acolo, în lagărele din Transnistria. Criminalii Bănilei Moldovenești au fost primarul Moscaliuc și un ins anonim, Burbaza, care s-au pus în fruntea bestiilor umane, dar și un oarecare Ciornei, care a încercat să-l ucidă pe doctorul Isiu Salzberg, care asistase la nașterea nepotului său.
Crimele de la Bănila Moldovenească au fost condamnate, încă din ziua comiterii lor, de către parohul Dometie Ștefanovici, nepotul fostului învățător din sat, care a refuzat, din solidaritate cu victimele, să mai intre în biserică, în duminica următoare, cea de după barbara sâmbătă a monstruozității rurale.
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 69, 1907 p. 141
[2] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 46/1896, p. 4