Rezultatele teoretic pozitive ale fondurilor structurale pentru resurse umane (POSDRU) nu se văd la scară macroeconomică, nu ameliorează situația pe piața muncii, nici nu contrabalansează efectele negative ale crizei economice, fiind nevoie de optimizarea cererii cu oferta, potrivit unui studiu BNS.
În ceea ce privește impactul POSDRU între 2008 și 2011, studiul Blocului Național Sindical (BNS) cu titlul „Mobilitatea forței de muncă” relevă că nu se observă nici o îmbunătățire semnificativă a vreunui indicator de mobilitate.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marți, că s-au accentuat aspectele negative precum existența mai multor șomeri care nu reintră în piața muncii și o probabilitate mai mare pentru un angajat de devină șomer.
„Instituțiile românești nu țin cont de nevoile angajatorilor atunci când fac programe de recalificare și rezultatul este zero. Trebuie optimizată cererea cu oferă. De aceea este nevoie de o analiză și un diagnostic cât mai corect al pieței muncii din fiecare zonă, pentru că altfel nu știi ce tratament să aplici”, a explicat Costin.
Potrivit BNS, impactul negativ al POSDRU este cauzat de faptul că axele, direcțiile și măsurile de finanțare nu au fost optimizate în raport cu nevoile pieței muncii, dar și de gradul scăzut de absorbție, determinat de procedurile birocratice și alocarea discreționară a resurselor.
Pentru exercițiul financiar următor, sindicaliștii recomandă ca resursele financiare să fie alocate în mai mare măsură pentru sprijinirea reinserției șomerilor pe piața muncii, reinserției pensionarilor cu vârstă de muncă pe piața muncii, stimulării angajărilor din rândul proaspeților absolvenți de liceu sau facultate, facilitării accesului la studii superioare pentru tinerii din mediul rural, stimulării angajărilor din mediul rural și reducerii gradului de nesiguranță implicat de un loc de muncă în agricultură.
„Flexibilizarea pieței muncii vine împotriva dorinței angajaților. 95 la sută dintre persoanele care lucrează cu program de lucru temporar nu își doresc acest program, și 58 la sută dintre persoanele care lucrează cu program de lucru parțial nu își doresc acest program. Bărbații cu studii medii, din mediul urban, sunt cei mai nemulțumiți de programul de lucru parțial, în schimb ritmul cel mai mare de creștere al nemulțumirii față de acest program se întâlnește la femei”, subliniază Costin.
Securitatea pe piața muncii este mult mai scăzută decât securitatea locului de muncă sau securitatea ocupării.
„În acest context trebuie înțeles și procentul uriaș al persoanelor ocupate care nu caută un alt loc de muncă. Motivul constă în faptul că gradul de securitate pe piața muncii, în ansamblu, este mult mai mic decât gradul de securitate al fiecărui loc de muncă în particular. O reformă care reduce securitatea locului de muncă sau securitatea ocupării, dar nu crește securitatea pe piața muncii, în ansamblu, este o reformă eșuată”, a subliniat liderul BNS.
Mobilitatea scăzută pe piața forței de muncă este explicabilă prin faptul că piața forței de muncă nu oferă o tranziție protejată. Reducerea tuturor formelor de asistență socială, împreună cu flexibilizarea pieței muncii, „canibalizează” piața muncii. Flexibilizarea pieței muncii trebuia însoțită de mecanisme suplimentare de protecție pe perioada inactivității, șomajului, sau a ocupării cu program parțial sau temporar, se mai arată în studiu.
