De Paște, de bună voie și nesilit de nimeni, Pro TV-ul i-a făcut reclamă județului Suceava. Sau Bucovinei, cum îi spun autoritățile și reporterii de televiziune județului nostru. Pro TV-ul a prezentat în câteva rânduri peisajele, pensiunile, mâncărurile și avioanele de mici dimensiuni pregătite să-i plimbe pe turiști pe deasupra munților, printre fripturile de miel și prin așternuturile proaspăt spălate.
Reportajele difuzate de unul dintre cele mai urmărite canale de televiziune din România a început la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Și a început prost, fiindcă biroul de turism amplasat acolo era închis, iar calculatorul împlântat în coasta acestuia pentru a-i ajuta pe musafiri să se orienteze nu funcționa. Biroul de turism înseamnă o casă din bârne care a fost închisă în secunda doi după ce în urmă cu un an, parcă, a fost deschisă cu surle, trâmbițe și declarații referitoare la Suceava turistică.
Pe lângă casa din bârne care stă închisă la intrarea în municipiul reședință de județ, autoritățile s-au gândit să facă încă un birou de turism. Însă, unul modern. Astfel, în centrul orașului a apărut o clădire interesantă, căreia îi spune pompos centru de informare și promovare turistică. Numai că noua clădire a mâncat din puținul spațiu pe care îl avea pentru a putea respira Biblioteca „I. G. Sbiera”. Centrul de informare și promovare turistică se potrivește în peisaj ca nuca de perete sau ca nuca pusă în păstrăvul afumat ori în afinata cu care sunt ademeniți turiștii.
Pe lângă faptul că respectiva clădire pentru care s-au tocat o grămadă de bani nu-și are locul în apropierea Bibliotecii, aceasta este la fel de utilă ca și casa de bârnă care stă închisă la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni. Ce om vine la Suceava și se-apucă să bâjbâie în căutarea unui centru de informare turistică, despre care nici măcar nu e sigur că există? Când ajung la Suceava, turiștii caută Cetatea de Scaun, mănăstirile și pensiunile, și nu un centru de informare. Iar pentru a găsi obiectivele turistice și unitățile de cazare, turiștii au nevoie de niște indicatoare puse unde trebuie. Apoi, turiștii de astăzi își iau informațiile de care au nevoie de pe internet. Și au de unde, fiindcă mai toate unitățile de cult și pensiunile au pagini de web, ca să nu mai vorbim despre multe site-uri care publică informații legate de petrecerea vacanțelor. Cei care nu au descoperit, încă, internetul îi pot descoperi ușor pe muncitorii sprijiniți în coada lopeții sau pe mătușile ascunse pe după gardurile caselor care abia așteaptă să fie întrebate câte ceva.
Cu toate acestea, autoritățile continuă să arunce bani pe toate prostiile, inclusiv pe centrele de informare turistică. Și o să mai facă, atâta timp cât fiecare partid care ajunge la putere are firme de construcții care au nevoie de lucrări și membri de partid care vor un serviciu la care să nu facă nimic.
