Chiar dacă poate părea ciudat, apele menajere, fecalele, pe românește, sunt aducătoare de bani.Și nu puțini, dacă e să ne gândim la dimensiunile unui oraș ca Suceava, darămite un județ cu 700.000 de oameni. Conducerea ACET Suceava crede că firmele care se ocupă cu vidanjarea sunt în spatele unor uriașe afaceri din care se scot bani negri. Argumente în favoarea acestei supoziții sunt destul de numeroase, iar unele evenimente deloc întâmplătoare vin să confirme faptul că din fecale se pot câștiga bani frumoși.
ACET trage primul semnal de alarmă
„În diferite puncte ale orașului, în rețeaua de canalizare, s-au constatat încărcări nejustificate. Din punctul nostru de vedere, aceste încărcări nu pot proveni decât din deversări ilegale de reziduuri menajere în canalizarea orașului”, a declarat Ștefan Groza, directorul SC ACET SA Suceava.
Pe lângă aceste deversări în rețeaua de canalizare a municipiului Suceava sau a celorlalte localități care au rețele de canalizare, mai există și alte tipuri de deversări. Este vorba de ceea ce se scoate cu vidanjele din fose și apoi se aruncă direct în apele unor pâraie sau râuri, fie în alte locuri izolate din județ, gen păduri. Și în acest sens este un exemplu concret. În luna martie a acestui an, Garda de Mediu Suceava a fost sesizată de o persoană de faptul că o vidanjă deversa ape menajere în albia unui pârâu din Păltinoasa.
În baza fotografiilor realizate de acea persoană, reprezentanții Gărzii de Mediu Suceava au aflat că era vorba de angajații SC Revent SRL Suceava, care nu au mai ajuns cu mașina la o stație de epurare a ACET pentru a lăsa încărcătura, ci au preferat s-o deverseze direct în mediul înconjurător. Isprava a costat firma o amendă de 5.000 de lei, numai că între timp această societate a și dat faliment.
Totuși, reprezentanții ACET Suceava spun că numărul cazurilor de deversări ilegale este mult mai mare, motiv pentru care a înaintat o solicitare către Garda de Mediu Suceava, singura instituție îndrituită să controleze activitatea firmelor care se ocupă cu vidanjarea.
Costurile pentru transportul reziduurilor menajere în stația de epurare
Un circuit corect al reziduurilor menajere implică automat și una din stațiile de epurare ale ACET. Mai exact, după ce fosele sunt golite de apele menajere, vidanja trebuie golită într-un spațiu autorizat, respectiv stația de epurare. Asta implică însă o serie de cheltuieli suplimentare, comparativ cu o deversare direct în natură. În primul rând, pentru fiecare transport trebuie plătit un buletin de analiză. Acesta costă 96 de lei, iar apoi se mai adaugă 1,54 lei pentru fiecare mc de încărcătură. De asemenea, în funcție de rezultatele analizelor se mai plătesc și tarife suplimentare pentru depășirile la anumiți indicatori, cum ar fi azotatul amoniacal, sulfurile etc.
Cu alte cuvinte, fiecare vidanjă care-și urmează cursul legal înseamnă o serie de cheltuieli suplimentare pentru firmele de profil. Uneori, acestea preferă să „ardă” etapa numită „stația de epurare”. Asta înseamnă bani mai mulți în buzunarul patronului. Reversul este un mediu poluat și o bătaie de joc la adresa celor care respectă legea.
O scădere inexplicabilă
Pentru stația de epurare din municipiul Suceava, ACET are contract cu zece societăți. Dintre acestea, în cursul lunii mai a acestui an doar trei firme au avut efectiv relații contractuale cu ACET. Este vorba de Primăria Suceava, care a avut șase transporturi în stația de epurare, cu o cantitate de 8 mc de ape uzate, SC Ecodava 2008 SRL Bacău, cu un transport și o cantitate de 23 mc, și SC Rosal Grup SRL, cu opt transporturi totalizând 62 mc de ape menajere. În total, este vorba de 93 mc de reziduri menajere intrate în stația de epurare a municipiului Suceava.
Comparativ cu luna mai a anului trecut, cantitatea prezentată mai sus este de trei ori mai mică. Numai prin firma Rosal, în mai 2010 s-au vidanjat 217 mc de ape menajere, iar dacă se mai adaugă și transporturile efectuate de primărie, respectiv SC Revent SRL, se ajunge la o cantitate totală de 274 mc de reziduuri menajere.
„Nu e normal ceea ce se petrece și refuz să cred că activitatea unor firme a fost oprită peste noapte, mai ales că e vorba de fluctuații extrem de mari de reziduuri menajere vidanjate în 2010 față de 2011”, este concluzia lui Ștefan Groza, directorul SC ACET SA Suceava.
Contracte de vidanjare doar pentru obținerea autorizației de funcționare
De cealaltă parte, societățile care se ocupă cu vidanjarea spun că principalii vinovați pentru poluarea mediului sunt chiar cei care ar trebui să-și curețe fosele.
„Din cele 41 de contracte de vidanjare pe care le avem, doar în maxim 60% din cazuri suntem și solicitați să intervenim. Restul societăților încheie contracte cu noi doar pentru a obține autorizația de funcționare”, a menționat Petru Tărărușanu, reprezentantul firmei Rosal.
Acesta a adăugat că este și el la curent cu deversările ilegale practicate prin diferite locuri izolate, dar a negat că firma pe care o reprezintă ar fi recurs vreodată la așa ceva.
Orașe unde nu s-a vidanjat nimic
Dacă la un oraș cu mult peste 100.000 de locuitori, dacă ținem cont și de zonele învecinate, cum ar fi Ipotești sau Șcheia, unde s-au înființat mai multe societăți comerciale și s-au ridicat pensiuni și case fără a exista canalizare, s-au strâns în decurs de o lună de zile 93 mc de ape menajere uzate, există și localități unde vidanjarea reprezintă doar un termen din dicționar.
La Rădăuți, spre exemplu, în luna mai a acestui nu a existat nici un transport către stația de epurare. E greu de crezut că într-un oraș cu peste 30.000 de suflete toate locuințele și societățile comerciale s-au racordat la rețeaua de canalizare, dar cifrele seci indică tocmai această situația cel puțin bizară. Și în alte zone cu potențial turistic ridicat cantitatea de reziduuri menajere nu este foarte mare. În cursul lunii mai a anului 2011, de la Vatra Dornei s-au adunat 42 de mc de ape uzate, în timp ce la Câmpulung Moldovenesc cantitatea este de 39 mc.
Garda de Mediu nu a găsit vreo neregulă
Plecând de la suspiciunile că apele menajere uzate vidanjate sunt deversate ilegale, reprezentanții ACET Suceava au înaintat o sesizare către Garda de Mediu. Aceasta este singura instituție abilitată să organizeze controale și să ia măsuri împotriva celor care se ocupă cu astfel de activități. Deocamdată, din cele 11 societăți cu care ACET Suceava a încheiat contracte, au fost verificate cinci.
„La patru dintre societăți nu am descoperit nimic în neregulă, iar a cincea nu mai are activitate și nu am putut derula controlul. Pentru celelalte firme activitatea de control continuă”, a explicat Dina Gășpărel, șefa Comisariatului Regional de Mediu Suceava.
Aceasta a avut și o explicație pentru scăderea cantității de reziduuri menajere care ajung în stațiile de epurare ale ACET: „Firmele de vidanjare acționează doar la cerere și, probabil, în luna mai a acestui an au avut mai puține solicitări”.
Mii de mc de urină și fecale se scurg lunar în pământ
Problemele de vidanjare apar nu doar în cazurile pensiunilor sau societăților comerciale. La fel de stringentă și gravă este și deversarea în sol a apelor menajere uzate și de către persoanele fizice. Teoretic, fiecare primărie din județ ar trebui să aibă o evidență asupra numărului foselor septice ecologice din gospodăriile localnicilor. Este o statistică despre care mai bine nu vorbești cu primarii, pentru că nimeni nu are vreo evidență. Ca urmare, vidanjările din aceste fose sunt aproape inexistente. Consecința: totul se scurge în sol și infestează nivelul pânzei de apă freatică. Din estimările specialiștilor de la ACET Suceava, ar fi vorba lunar de mii de mc de materii fecale, urină și alte reziduuri care se duc direct în pământ.
