Afacerile derulate în cel mai dulce stil românesc nu au limite nici măcar când vine vorba de copii și de viitorul acestora. Un împrumut din băncile europene a devenit sursă de finanțare pentru diferite firme care s-au angajat să ridice un număr de 18 școli în mai multe județe din țară. Așa se face că mai mulți băieți deștepți au reușit să bage în buzunar sume de ordinul sutelor de mii de lei fără să bată măcar un cui. Printre unitățile de învățământ promise de autorități se numără și unele din județul Suceava. Câteva din aceste șantiere am vizitat și noi, dar diferențele între sumele alocate, a se citi contractele cu care s-au adjudecat licitațiile, și ceea ce se găsește la fața locului arată că undeva pe traseul dintre porcușorul cu bani și destinatarul final s-a produs un scurtcircuit major. Exemplele cele mai elocvente la nivelul județului Suceava sunt școlile din Pătrăuți și Zamostea, iar cei care suferă sunt copiii, cei pe care vrem să credem că ne vom putea baza în viitor.
Intermediarii, fără număr
Mecanismul prin care se fură bani este simplu: o anumită firmă câștigă licitația, păstrează un procent din bani și apoi subcontractează lucrarea la un preț mai mic către o altă firmă, iar procedura continuă astfel de câteva ori. Rezultatul final este că o școală ajunge să se construiască chiar și la jumătate din suma contractată inițial. De multe ori, nici nu se mai știe numărul firmelor subcontractante și nici suma cu care ultimul constructor a acceptat să finalizeze lucrările. Pentru școala din Pătrăuți, de exemplu, contractul de reabilitarea a fost câștigat de un consorțiu din Bacău format din firmele Branpis și Gobacom. Suma pentru care acest consorțiu s-a angajat să ridice școala din Pătrăuți este de 1.525.531 de lei. La fața locului nu a ajuns nici un muncitor de la cele două firme, lucrarea fiind subcontractată cu 1.000.000 de lei. Din start, fără nici un fel de efort, cei care au câștigat licitația au băgat în buzunar jumătate de milion de lei. Primul subcontractant nu a stat prea mult pe gânduri și a procedat în mod identic. Așa se face că în mai puțin de un an s-a ajuns la un număr nedefinit de intermediari.
„A câta firmă e? N-aș putea să vă spun. Cred ca a treia, a patra, cincea. Nu mai știm nici noi, că așa s-au mai perindat pe aici… Au venit firme de la Bacău, de la București, Focșani, iar acum pe șantier sunt muncitori din Fălticeni”, a declarat Lucian Ruști, directorul Școlii Pătrăuți.
Nici primarul Dragoș Jureschi nu știe să spună stufosul șir al firmelor care s-au angajat să reabiliteze școala din sat, dar spune că nu este treaba lui, ci a celor de la Ministerul Educației, prin intermediul cărora se derulează proiectul.
Investiția de anul trecut s-a dus pe apa sâmbetei
Curios este că anul trecut autoritățile din Pătrăuți au băgat bani serioși pentru renovarea școlii. Nu mai puțin de 300.000 de lei s-au dus pentru acoperiș, geamuri termopane și alte lucrări de amenajare. În numai câteva luni, școala din Pătrăuti a intrat în programul guvernamental de reabilitare. Ca sa profite de banii europeni, s-a luat decizia de a demola corpul de clădire abia renovat.
Primarul Jureschi are și o explicație: „Nu aveam de unde ști că vom primi acești bani și nu era să stăm să ne plouă în școală. După mine nu e normal ce s-a întâmplat, dar dacă se face această investiție, totuși de valoare zic eu, depășește ceea ce am cheltuit noi”.
Și pentru că vechiul corp de clădire, vechi de aproximativ 100 de ani, a fost pus la pământ, numărul claselor de curs s-a redus simțitor. Conducerea școlii a fost obligată să introducă învățământul în trei schimburi. Directorul Lucian Ruști spune că se uită mereu la mersul lucrărilor și speră ca totul să se finalizeze măcar până la începutul viitorului an școlar. „Nu vrem să rămânem în istorie ca oamenii care au dărâmat această școală. Sperăm ca banii să ajungă la constructor și lucrările să se finalizeze la termen”, a precizat Ruști.
Acum, pe șantierul de la Pătrăuți lucrează muncitorii firmei Ideal Construct din Fălticeni. Valoarea la care s-au înțeles să termine lucrările este confidențială.
La Zamostea, treabă puțină și de mântuială
O altă școală din județ, o situație mai proastă. La Zamostea, consorțiul de firme Branpis – Gobacom a adjudecat licitația la prețul de 1.175.719 lei, dar a subcontractat-o la valoarea de 835.000 de lei. Și de aici, fără a mișca un pai, firmele cu sediul în Bacău și-au „tras” 340.000 de lei. O sumă deloc de neglijat. Mai grav este că pe șantierul de la Zamostea lucrările au înghețat la propriu și la figurat. Monitorul de Suceava a scris în urmă cu aproximativ două luni despre revolta sătenilor din Zamostea, care au lucrat la construcția școlii, dar au sfârșit prin a blestema și înjura. Patronul firmei din Iași, unul dintre subcontractori, care-i angajase să muncească pe oameni, a dispărut fără urmă după vreo două luni. Inițial, s-a spus că a fugit în Italia cu banii încasați, ulterior se pare că a fost văzut prin Iași. Cert este că la Zamostea a devenit persona non-grata. Supărați că nu au fost plătiți, sătenii vorbesc și despre calitatea proastă a lucrărilor. Unul dintre muncitorii de pe șantierul școlii de la Zamostea a mărturisit că „Trebuia să vină o comisie să verifice, fier nu a băgat, grinzi nu, boldaje nici atât. Ne-a spus, faceți, faceți, că n-am bani. Am făcut cum s-o putut. Chiar și ăia de la Bacău au zis că nu s-au pus grinzile de fier. Trebuiau să pună scări de zece, nu au pus, trebuiau să pună folie și nu au pus. Nu mai interesează pe nimeni”.
Dimineața, angajat la IȘJ Suceava, după-amiaza, diriginte de șantier la Zamostea
Un alt amănunt interesant la școala din Zamostea este numele celui care a deținut pentru o perioadă funcția de șef de șantier. Se numește Ștefan Văideanu, iar ca o curiozitate, ocupă funcția de consilier de investiții al Inspectoratului Școlar Județean Suceava. Veți spune că este incompatibil, dar nu-i deloc așa, pentru că legislația îi permite lui Văideanu să lucreze dimineața pentru stat, iar după terminarea programului poate lucra pentru o firmă privată, evident pentru un alt salariu. De altfel, Văideanu le-a spus colegilor de la Pro TV, de la emisiunea „România, te iubesc!”, cu care a vorbit acum câteva săptămâni, că nu vede nici o problemă în a ridica școli la sume mai mici decât cele contractate inițial. „Este vina celor care se angajează să lucreze așa ceva, cine-i pune să lucreze la banii ăștia? Nu pleacă nimeni acasă ca să aducă bani”, dixit Văideanu.
O licitație adjudecată între Crăciun și Revelion
Licitația câștigată de Branpis și Gobacom pare să fi fost una de care a știut doar cine trebuia. Anunțul privind licitația pentru renovarea a 18 școli a fost publicat pe o pagina de ziar, iar lucrarea adjudecată în 28 decembrie, între Crăciun și Revelion.
Cine sunt șmecherii de la Branpis și Gobacom
Branpis, una dintre firmele care a câștigat licitația, și-a schimbat între timp adresa. Firma funcționa atunci acasă la șeful companiei de apă Bacău, Laurențiu Găina. O persoană influentă, care a deținut firma Branpis și pe care a cedat-o unui colaborator apropiat, Dan Brândușoiu. Manevra a fost făcută după ce presa a scris că Branpis beneficiază de contracte de la Compania de Apă Bacău, condusă de Găină. Gobacom, cealaltă firmă implicată în renovarea scandaloasă a școlilor din județul Suceava, este condusă de Miluță Gologan, un afacerist extrem de alunecos.
