Afaceri de conjunctură

Bani din piatră seacă



Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă

– Zeci de gropi au răsărit în apropierea satului Adâncata săpate de oameni care caută să câștige un ban
– Nu sunt căutători de aur așa cum s-ar putea crede, ci persoane care exploatează piatră pentru construcții
– Marfa este stivuită la intrarea în Adâncata, dinspre Suceava, iar clienții vin din toată țara, dar și din Ungaria sau Germania
Nu sunt pietre prețioase dar aduc mulți bani. Noua modă în construcții a transformat satul Adâncata într-un adevărat El Dorado. Undeva la marginea localității, feriți de ochii curioșilor și protejați de pădure, zeci de oameni coboară zilnic sub pământ pentru a exploata piatra folosită pentru a da diferite forme construcțiilor. Se muncește ca la carieră, dar nimeni nu se plânge. Pentru câteva sute de oameni, e singura formă prin care își câștigă existența, iar pentru alți câțiva, afacerea s-a dovedit atât de profitabilă încât în locul vechilor căsuțe pe care le aveau și-au ridicat vile care stârnesc invidia vecinilor.
– Pământul de unde se exploatează piatra se închiriază cu un milion de lei metrul pătrat
La Adâncata, piatra pentru construcții este măsurată la metru cub și așezată pe sortimente. Cea mai căutată, dar și cea mai scumpă, este piatra pentru placat. Și aceasta pentru că se găsește mai greu, iar formele pe care construcțiile le capătă sunt foarte atrăgătoare. Se vinde cu 3,2-3,5 milioane de lei vechi. Clienții nu lipsesc și vin din toată țara. „Au venit oameni și de la Satu Mare, de la București și chiar din străinătate. Am vândut câteva camioane în Ungaria și Germania”, povestește un bătrânel care tocmai terminase de încărcat doi metri cubi de piatră pentru o biserică din Cajvana. Și pentru că reclama este sufletul comerțului, localnicii din Adâncata care se ocupă cu exploatarea și vânzarea de piatră și-au transformat intrarea în gospodării în adevărate saloane de expoziție. La fiecare poartă sunt clădiți zeci de metri cubi de piatră în așteptarea clienților. Și pentru că afacerea s-a dezvoltat în ritm amețitor în ultimii ani, prețul pentru piatră a crescut constant. Unii oameni s-au stabilit în Adâncata și acum se ocupă special cu vânzarea de piatră. Viorica Pastor este de prin părțile Botoșaniului, iar la Adâncata a venit în urmă cu câțiva ani. „Nu am pământ aici în sat și pentru asta trebuie să închiriez diferite suprafețe de la localnici. Pentru 4 metri pătrați de teren în zona unde se scoate piatra trebuie să plătim 4 milioane de lei vechi”, a precizat Viorica Pastor. De altfel, agricultura a rămas istorie în zona unde se află „filonul” de piatră. Culturile au fost puse la pământ și în locul lor au apărut gropi imense, adevărate „sit-uri” dar nu pentru descoperirea de vestigii arheologice ci pentru exploatarea de piatră.
– La „carierele de piatră” se lucrează în echipă și în toate anotimpurile
Partea cea mai grea a întregii afaceri este, fără îndoială, aducerea pietrei la suprafață. Munca este mai grea decât la mină. Se lucrează și vara și iarna, iar pauzele sunt dictate doar de capriciile vremii, ploi sau lapoviță. Stelian Apetroaie lucrează în aceste grote de ani de zile. În timp a ajuns să fie un fel de șef de echipă, nu datorită vârstei, pentru că nu are mai mult de 30 de ani, ci a experienței. „Este foarte dificil. În primul rând trebuie să fim mai mulți. De unul singur este imposibil de lucrat. Echipa ideală este din 4-5 oameni”, a spus Stelian. Dotați cu unelte rudimentare, cazmale, lopeți, răngi și găleți, oamenii își încep activitatea de la primele ore ale dimineții și pleacă spre casă la lăsarea întunericului. Până să ajungă la piatră trebuie săpat aproximativ un metru și jumătate. Pământul este dat într-o parte, iar plăcile de piatră ies la iveală. Cu o rangă se rup bucăți din falie, iar apoi, în funcție de formă și dimensiuni, pietrele sunt scoase pe mal și sortate pentru a putea fi transportate în sat. „Sunt zile în care săpăm și nu scoatem nimic. Vara aceasta am avut și probleme cu apa. Din cauza ploilor abundente, în fiecare dimineață trebuia să scoatem apa din groapă pentru a ne putea face treaba. În plus, din cauza apei malurile cad foarte ușor, de aceea trebuie să lucrăm cu mare atenție”, a povestit Nicolae Grosu, un bărbat care lucrează la exploatarea pietrei după ce fabrica din Suceava unde era angajat a dat faliment. Omul a mai lucrat un an și la mină, dar spune că aici munca este mult mai grea. Câștigurile nu sunt nici pe departe pe măsura efortului. În medie, un muncitor care lucrează la scoaterea pietrei câștigă aproximativ 500.000 de lei vechi pe zi.
– Trei categorii de piatră scoase la vânzare
Dacă piatra pentru placat are cea mai mare căutare și este cea mai scumpă, nici celelalte două categorii de piatră nu sunt de lepădat. Ceva mai groasă este piatra pentru pavaj, iar pentru un metru cub clienții trebuie să plătească în jur de 2 milioane de lei vechi. Ultima categorie, și cea mai ieftină, în jur de 1,5 milioane de lei vechi, este piatra pentru fântâni. Mai există și o a patra categorie de piatră, rezultată din exploatare, „deșeurile” în termen industrial, dar pe care nimeni nu se chinuie să o valorifice pentru că nu se întreabă. Toată piatra se aduce cu căruțele, iar din Adâncata marfa este încărcată și pleacă apoi către cele mai ciudate destinații. Specialiștii spun că mai sunt și alte locuri în țară unde se exploatează piatră, dar cea de la Adâncata este cea mai bună calitativ.
„Patron” cu 50 de angajați pentru exploatarea pietrei
Piatra de la Adâncata a fost descoperită încă de pe vremea comuniștilor. Atunci piatra era scoasă pentru fântâni și în cantități mici. Odată cu prăbușirea industriei, majoritatea celor care lucrau în diferite fabrici au rămas fără un loc de muncă. S-au reorientat spre exploatarea de piatră, iar unii dintre ei au dat marea lovitură. Este și cazul unui bărbat, care acum își permite să angajeze câte 50 de oameni pentru a scoate piatra pe care să o vândă mai departe. Și primarul din Adâncata, Dorel Filip, este de părere că exploatarea pietrei a devenit cea mai importantă afacere din zonă, estimând că de pe urma acestei activități trăiesc câteva sute de oameni.


Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă
Bani din piatră seacă


Recomandări

APMR și ASFOR își unesc forțele într-un parteneriat strategic pentru consolidarea lanțului valoric național al lemnului

Parteneriat strategic între APME și ASFOR pentru consolidarea lanțului valoric național al lemnului
Parteneriat strategic între APME și ASFOR pentru consolidarea lanțului valoric național al lemnului

Revărsare de lumină și har în parohia Pleșești – Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost resfințită

Revărsare de lumină și har în parohia Pleșești – Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost resfințită
Revărsare de lumină și har în parohia Pleșești – Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost resfințită