„Banda desenată este o stare de spirit”

– De vorbă cu graficianul sucevean Mihai Pînzaru PIM, „ambasadorul cultural” al CUB-ului și al „Colegiului PIM” la cel de-al IV-lea Salon Internațional de Bandă Desenată de la Bruxelles
Graficianul satiric sucevean Mihai Pînzaru PIM a participat ca invitat, în cea de-a doua jumătate a lunii iunie a.c., în Belgia, la cel de-al IV-lea Salon Internațional de Bandă Desenată de la Bruxelles. Manifestarea, organizată de Primăria capitalei belgiene, Asociația de Bandă Desenată din țara gazdă și Casa de Cultură belgo-română ARTHIS, a reunit desenatori din Franța, Belgia și România. Mihai Pînzaru PIM a reprezentat totodată, ca “ambasador cultural”, CUB-ul (Clubul Umoriștilor Bucovineni) și, bineînțeles, “Colegiul PIM”, un “colegiu deschis”, cum spune el, o structură creativă cu “geometrie variabilă”, care-și propune să creeze desenatori, dar care are și un nucleu dur de nume care au rezonanță în grafica românească, precum Leonte Năstase, Alexandru Ciubotariu CIUBI sau Gogu Neagoe zis Van Gogh de Osica. Pentru că este unul dintre veteranii caricaturii românești (în 2004 a aniversat 35 de ani de la debutul său la Revista “Urzica”), pentru că este un artist plastic consacrat la nivel național și internațional, pentru că este creator de școală și pentru că are un stil și-o manieră personală de abordare a portretului, dar și pentru că este unul dintre inițiatorii Salonului de Umor de la Suceava, PIM este îndrituit la apelativul de maestru. Așa că, o discuție cu maestrul și prietenul PIM, despre ceea ce s-a petrecut și a văzut la Bruxelles, va trezi cu siguranță interesul cititorilor.
„Caricaturiștii sunt minimaliști, în sensul că sunt mai sintetici”
– Maestre PIM, ai fost unul dintre participanții și ambasadorii noștri culturali la cel de-al IV-lea Salon Internațional de Bandă Desenată de la Bruxelles. Cum a venit această invitație, cum ați fost primiți și cum ați fost percepuți acolo ca graficieni veniți din România?
– Pentru mine a fost onorant să pot participa la o astfel de manifestare. Eu am în activitatea mea și momente de participare la concursuri internaționale de strip (bandă desenată), într-un fel eu am fost invitat de către organizatori prin serviciile prietenești ale Casei de cultură belgo – române ARTHIS din Bruxelles, care se află într-o relație permanentă de comunicare cu țara, și mărtuirisesc că și pentru mine a fost un mister cum am ajuns să fiu invitat acolo. „Colegiul PIM”, care are o colaborare cu Fundația PRO Familia, fundație care, printre alte acțiuni, organizează de câțiva ani serbările “7 zile, 7 nopți” la Callatis, Mangalia. Categoric, în momentul în care ajungi să fii invitat acolo, trebuie să-ți dea cineva un certificat de calitate, de valoare artistică, și cum Callatisul este pe coasta Mării Negre, iar Constanța este singurul nostru oraș cu un mare salon de benzi desenate, s-a făcut probabil o conexiune și, prin intermediul Casei de cultură belgo – române, condusă de prof. Carmen Hopârtean, de loc din spațiul spiritual al lui Eugen Ionescu, din Slatina, care lucrează de peste 15 ani în slujba culturii românești în Belgia, am primit și eu această invitație. Astfel am ajuns noi, pentru că nu am fost singur, la Bruxelles. Bineînțeles că s-a luat legătura și cu Dodo Niță, președintele Asociației creatorilor de bandă desenată din România, corespondentul lui Philippe de Cloux, președintele salonului de la Bruxelles din acest an, salon la care, pe lângă țări de notorietate în domeniu, a fost invitată, pentru prima oară, “a l’honneur”, România. Preparativele au început din primăvară, eu am trimis lucrările, 50 de strip-uri (benzi desenate), 150 de desene în total, așa cum au făcut și colegul Alexandru Ciubotariu CIUBI, care este un nume de referință pentru banda desenată românească și europeană, un nume foarte apreciat care vine din zona caricaturii, pentru că a făcut parte din Academia POPA’S, și la fel ca și celălalt participant, Gogu Neagoe, care face acum parte din „Colegiul PIM”. Aș spune că nu întâmplător caricaturiștii fac bandă desenată, mai rar am văzut desenatori de bandă desenată care să treacă la caricatură. Caricaturiștii sunt minimaliști, cum spunea cineva, în sensul că sunt mai sintetici, iar eu practic de mai mult timp strip-ul, banda desenată minimală, o idee transfigurată în trei imagini, ultima find cea care explodează așa cum explodează poanta într-un banc sec. În ceea ce privește primirea noastră acolo, vreau să spun că ARTHIS, de care vorbeam – care are o structură complexă, o bibliotecă, este dotată cu tot ce însemnnă birotică și IT și dispune de spații expoziționale și galerii, întreaga Rue de Flandre, unde se află, este înconjurată de galerii de artă – îi ajută pe români să-și rezolve diferite probleme, organizează cursuri de limbă franceză și neerlandeză și a găzduit multe nume românești importante, mai recente fiind cele ale regizorului Cristian Mungiu, sau artistul plastic Liviu Suhar, un bucovinean de-al nostru, care s-a bucurat acolo de mare succes.
„Faptul că avem și în România un salon național de bandă desenată este un lucru excepțional”
– Cum au fost cele trei expoziții care vizau România, care a fost cadrul ambiental în care s-a petrecut evenimentul?
– Concepția arhitectonică a expozițiilor a fost foarte modernă fiind vorba de o fostă centrală electrică transformată într-un Centru European de Artă Contemporană, în care spațiile au fost generoase, raportul suprafață de expunere și volum expozițonal a atins coeficienți maximi în sensul că a cuprins mii de desene. Expozițiile “România reflectată în banda desenată franco-belgiană”, “Banda desenată românească de astăzi” – în care am avut noi expozițiile personale – și “România în banda desenată” au fost foarte bine primite și apreciate. Pe lângă toate acestera cadrul era cu totul deosebit. Era o zonă specific belgiană cu un fel de teatru moden, cu multă butaforie, cu personaje din benzile desenate, toate înlănțuite într-un scenariu cu puțină groază, umor negru și ceva mister. Era un aflux important de vizitatori, mulți la vârsta celor cu baston, care, cum intrau și începeau să parcurgă expoziția, deveneau copii. Banda desenată este o stare de spirit. Sunt 4 – 5000 de titluri pe cataloage într-un an. La noi, dacă sunt 4 – 5, asta este diferența, însă faptul că avem și în România un salon național de bandă desenată este un lucru excepțional.
„Noi avem în lumea caricaturiștilor oameni cu un potențial deosebit, care pot oricând să facă bandă desenată”
– Ce perspective deschid conexiunile, relațiile care s-au închegat acum?
– Alături de noi a venit de la Paris un român celebru în lumea benzii desenate și a graficii, care are și legături cu Bucovina pentru că este finul unui urmaș de-al lui I.G. Sbiera, este vorba despre Mircea Arapu, care lucrează la celebra publicație franceză pentru copii “PIF Gadget”, chiar a venit cu numărul cel mai proaspăt căruia-i desenase coperta, ceea ce este un lucru excepțional să ai un statut de rangul acesta la Paris. Noi avem în lumea caricaturiștilor, pe care tu, Tibi, o cunoști foarte bine, oameni cu un potențial deosebit, care pot oricând să facă bandă desenată. M-am întâlnit și cu reprezentantul Asociației culturale “Printemps Roumain” de la Lille, Cosmin Lucău, pe care l-ai cunoscut la Suceava, care este profesor universitar la Bruxelles și care mi-a propus să venim noi, românii, cu un calup de bandă desenată la Lille, poate chiar în această toamnă. Participarea a fost stimulativă și pot să-ți spun că se vor extinde manifestările dedicate benzii desenate și în România, proxima va fi la Iași, unde sunt deja invitat, iar acțiunea va avea loc sub egida Centrului Cultural Francez. Dar mai am o noutate, pentru tine și pentru cititorii „Monitorului de Suceava”, și anume că Școala Populară de Arte “Ion Irimescu”, unde sunt profesor, va avea în curând în programă și cursuri de inițiere în creația de bandă desenată. Elevii școlii vor avea posibilitatea să lucreze bandă desenată iar școala le va crea posibilitatea să participe la Salonul național de la Constanța, care este o trambulină pentru lumea benzii desenate europene. Mai mult decât atât, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, care patronează Salonul de Umor de la Suceava, salon care va avea loc în luna octombrie, a acceptat să introducem din acest an și o secțiune de bandă desenată. În catalogul dublu al ultimelor ediții, pe care-l vom realiza în curând, vom anunța și această oportunitate pentru caricaturiști. Va fi într-adevăr o oportunitate pentru că va permite conexiunea cu lumea aceasta a benzii desenate din care tocmai m-am întors. Acestea sunt perspectivele și sunt cât se poate de încurajatoare.