Bancherii au propus Ministerului Economiei și Finanțelor subvenționarea dobânzii la creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care ar putea fi afectate puternic de criza economică, și deductibilitatea ratelor plătite la creditele ipotecare, a afirmat președintele ARB, Radu Ghețea. Oficialul Asociației Române a Băncilor (ARB) spune că foarte multe IMM ar putea să falimenteze, în condițiile în care criza financiară se suprapune peste eforturile acestor societăți de a se conforma cerințelor Uniunii Europene.
Ghețea susține, de asemenea, ideea înființării unui sistem de garantare, prin care să fie protejate IMM-urile, în aceste momente de scădere a activității economice. El apreciază că asta ar trebui să fie una dintre prioritățile Guvernului.
Președintele ARB a mai arătat că bancherii au solicitat reducerea TVA la cumpărarea unei prime case până la 1,5%, arătând că o astfel de măsură oferă un confort sporit băncilor și o protecție față de eventuale scăderi ale pieței.
Mai mult, bacherii consideră oprtună și introducerea deductibilității la creditele ipotecare
„Acesta este motorul care poate să țină economia în mișcare. Creditul ipotecar, în condiții în care în România reprezintă sub 10% din totalul creditului neguvernamental, este departe de a fi un pericol”, a explicat Ghețea la seminarul EU-Cofile organizat la Sinaia de Alpha Bank, BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB).
El a mai arătat că trezoreria statului funcționează ca o bancă și blochează foarte multe sume, care nu sunt folosite în creditare. Ghețea susține că Trezoreria ar putea funcționa și fără „propria bancă”, iar mutarea conturilor în băncile comerciale ar aduce lichiditate semnificativă pentru creditarea economiei reale.
În ceea ce privește măsurile solicitate Băncii Naționale a României, Ghețea recunoaște că înțelegerea cu autoritatea de reglementare a fost ca prima analiză asupra efectelor noului regulament de creditare a populației să fie realizată la trei luni după intrarea în vigoare a acestuia. El apreciază că în octombrie încetinirea creditului nu a reprezentat un efect exclusiv al noilor norme.
„Cred că în octombrie am avut un vârf de influență al crizei internaționale, creditul a fost foarte puțin practicat și dobânzile au fost uneori aberante. S-au făcut și unele greșeli de către bănci în momente de criză și s-a ajuns să se creeze această tensiune între clienți și bănci, presă și bănci exact când nu ne trebuia”, a afirmat Ghețea.
El a reluat și propunerile înaintate BNR privind reducerea rezervelor minime obligatorii. Astfel, bancherii cred că sumele utilizate în cumpărarea de titluri de stat și obligațiuni municipale ar putea să se scadă din calculul RMO.
Alte propuneri vizează eliberarea treptată a RMO în valută și înlocuirea ei cu titluri de stat în lei sau valută, precum și revenirea la metoda de calcul anterioară, când rezervele minime nu se aplicau pentru pasivele cu scadență mai mare de 2 ani.
Reprezentanții BNR, ai Ministerului Economiei și Finanțelor (MEF) și ai ARB s-au întâlnit, luni seară, pentru a discuta despre situația economico-financiară și modalități de a injecta capital în bănci și de a relua creditarea.
„A fost o întâlnire la care s-a venit cu propuneri, atât către BNR, cât și către MEF. Una dintre propunerile făcute de bănci vizează reducerea de către BNR a ratei rezevelor minime obligatorii în lei sau eliberarea treptată a acestora pentru situațiile în care băncile accesează finanțări de la instituții internaționale”, a declarat, după întâlnire, secretarul de stat în MEF Eugen Teodorovici.
În prezent, rata rezevelor minime obligatorii în lei este de 18%, iar pentru cele în valută de 40%.
