Bancherii au solicitat Băncii Naționale a României (BNR) schimbarea regulamentului privind provizioanele, perioada de executare, reeșalonările creditelor și rezervele minime obligatorii (RMO) la liniile de credit, a declarat, ieri, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Radu Ghețea.
„Consiliul de Administrație al ARB a făcut, acum câteva zile, mai multe propuneri Băncii Naționale”, a arătat Ghețea.
El a spus că ARB a propus băncii centrale să încurajeze reeșalonările și rescadențările de credite, proceduri pe care băncile comerciale au început să le implementeze deja.
„În situații de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi și BNR să ne susțină, inclusiv prin schimbarea regulamentului”, a continuat Ghețea.
Totodată, ARB a propus ca o parte din garanțiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depășește întârzierea la plată de 90 de zile, iar băncile trebuie să facă provizioane.
În prezent, la realizarea provizioanelor, se ia în considerare tot creditul.
Referitor la executarea silită, Ghețea a arătat că trebuie să se găsească o posibilitate de a majora perioada, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile.
ARB a mai solicitat ca BNR să recunoască titlurile de stat ca o posibilă alternativă atunci când apare o criză de lichiditate la bănci.
„În contextul actual, (…), titlurile de stat ar trebuie să fie considerate ca o garanție bună când apare o criză de lichiditate”, a spus Ghețea.
De asemenea, ARB a mai cerut schimbarea modalității în care sunt evaluate, la sfârșitul fiecărui an, titlurile de stat și operațiunile swap, „astfel încât metodologia de calcul să se apropie cât mai mult de cea pe care comitetul de la Basel vrea să o introducă”, a spus Ghețea.
Ghețea a arătat că, în condițiile care liniile de finanțare de la băncile comerciale sunt mai puțin active și se vorbește din ce în ce mai mult de o finanțare de la instituții internaționale, precum FMI sau BERD, ARB sugerează să se revină la o normă mai veche prin care liniile de finanțare de la instituțiile internaționale să nu fie luate în considerare în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.
„Astfel, băncile ar putea avea acces la fondurile de care au nevoie”, a explicat Ghețea.
Consiliul de Administrație (CA) al BNR a decis, miercuri, 4 februarie, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 10% pe an, și să mențină nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 18%, și celor în valută, la 40%.
