BĂNCEȘTI.
Numit, de-a lungul timpului, Bărăuți, Bancouți, Bătăcăuți, Bancăuți, satul Băncești, din vecinătatea Siretului, beneficiază de atestare documentară din 24 februarie 1437, când fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan Voievozi, dăruiesc lui Ioan Jumetate satele Bătăcăuți și Mușineț.
Peste aproape două veacuri, în 21 septembrie 1635, Dumitrașco, mare armaș, primește întăritură de la Vasile Lupu Vodă pentru „satul Băncești… cu casă, pomet și loc de fânaț”, cumpărat, cu 300 taleri de argint, de la Vidrașco, nepotul lui Coste vameș, și de la jupâneasa Nastasia.
În 12 ianuarie 1680, Ștefan Petriceicu dăruiește „satul Băncești, cu eleșteu, mai sus de târgul Siret”, mănăstirii Sf. Onufrei, care va ceda proprietatea sa mănăstirii Putna, în împrejurări necunoscute, egumenul Putnei jeluindu-se lui Grigore Ghica Vodă, în 1 aprilie 1740, că-i este împresurată moșia Băncești de către sireteni.
În 1708, Mihai Racoviță Vodă întărea „satul Bancești, mai sus de târgul Siret… cu grădină și prisacă” mănăstirii Sf. Onufri.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la „Onofreiu” și Băncești, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „36 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 3 femei sărace, 1 nevolnic și 31 scutelnici ai mitropolitului Iacob Putneanu.
În 1774, satul Băncești era un cătun al satului Vășcăuți pe Siret, împreună cu Mușenița, Slobozia și Perjul, cele patru cătune având câte maximum 10 bordeie țărănești. Recensământul lui Spleny, din 1775, nu menționează, totuși, Bănceștii, satul fiind mai curând o moșie, decât un sat ca atare.
În 14 aprilie 1784, Dositei Herescul, episcopul Bucovinei, arendează, pe patru ani, pentru 80 lei pe an, meseriașului siretean Gheorghe Matei „două cârciume, una în satul Onufrei și alta la drumul Sucevei, lângă Băncești”, dar și „15 fălci de iarbă în Băncești, ca să-i facă fân” episcopiei.
În 1843, parohia Băncești era arondată celei din Mușenița, slujită de parohul Ștefan Georgian, care avea, în cele două sate, 469 enoriași. În 1876, parohia, cu 1.108 enoriași, cuprindea satele Sf. Onufrei, Mănăstioara, Băncești și Drăgușanca sau Drăgușeni, paroh fiind Ioan Siretean. Aceiași structură a parohiei (comună bisericească) se păstra și în 1907, când Bănceștii și Sf. Onufrei foloseau biserica schitului, construit, în anii 1672-1673, de Ștefan Petriceicu Vodă, dar în Băncești exista o biserică, zidită de Mihail de Cuparencu, în 1855 și restaurată în 1889. Paroh era Averchie Macovei, născut în 1856, preot din 1883, paroh din 1903, iar cantor, angajat în 1900, Eugen Georgian, născut în 1864.
O școală cu 3 clase funcționa, la Sf. Onufrei, din 1875[2].
În februarie 1894, îndemnați de preotul Nicolai Tutuescul, locuitorii satului Băncești au jurat, în biserică, „să nu beie rachiu”, întocmind și o listă cu semnături, importantă și ca mărturie despre locuitorii de atunci ai satului, aceștia fiind: George, Dimitrie, Ilie, Zaharie, Vasile, Petru, Ștefan, Michail, Ioan, Grigorie, Gavril, Maria și Ana Bancescul, Ioan și Dimitrie Scripcariu, Pentelei, Laurentie, Ioan, George, Marta, Constantin și Michail Coroliuc, Gavril, Ștefan și Ana Turculeac, Constantin și George Breabăn, Michail, Meletie, Vasile și Eufrosina Parascan, Pavel, Dimitrie și Nicolai Cărșmariu (probabil feciorii sireteanului Gheorghe MATEI), Calistru, Vasile și Toader Orăndovici, Vasile Masepiuc, Nicolai Dvora, Loghin Moldovan, George Rotariu și Ilie Ursachi[3].
O altă colectă, din 1902, pentru Palatul Național din Cernăuți, încredințată preotului din Sf. Onufrei (pe atunci, corp comun cu satul Băncești), Nicolae Totoescu, menționează, în Băncești, pe: Parascheva Cuparenco, George Orendovici, Vasile Bancescul, George Parascan, Mihai Bancescul, Calistrat Orendovici, Zaharie Bancescul, Constantin Bancescul, Zaharie alui Ștefan Bancescul, Ștefan Turculeac, Ștefan Bancescul, Vasile Orendovici, Laurentie Bărbuță, Ioan Coroliuc, Antonie Moldovan, Dumitru Bărbuță, Pavel Cârșmar, Zaharie Daneliuc, Toader Socoliuc, Ștefan Bărbuță, Longhin Moldovan, Petrea Babiuc și Maria Babiuc, iar din Sf. Onufreiu, pe Constantin de Galer, Eugenie Gheorghian, Vasile Fedorciuc, Panteleimon Breabăn, Dumitru Palamar, Maria Gheorghian, Ion Agapi alui Luca, George Bucevschi, George alui Andrei Palamar, Grigori Breabăn, Ioan alui Vasile Bodnar, Ștefan Ursachi, Anghelina Breabăn, Ion alui Ștefan Breabăn, Mihai Palamar, Dionis Spori, Alexandru Breabăn, Ștefan Popescul, Ștefan alui Ionică Ursachi, Nistor Bighei, Leontina Birău, Dumitru Breabăn, Isachi Breabăn, Mihai Breabăn, Onufrei Melnec, Ștefan Bancescul, Ștefan Agapi, Vasile Bancescul, Dumitru Popescul, Iacov Bodnar, Sava Gheorghian, Toader Bodnar, Titus Bighei, Mihai Pleșca, Toader Mocrei, Ioan alui Alexandru Ursachi, Alexandru Ursachi, Iftimie Popescul, Petru alui Luca Agapi, George Agapi, Ștefan Bucevschi, Dumitru Ursachi, Ilie Mocrei, Constantin Breabăn, Dochița Furnică, Ioan Bucevschi, Leon Bucevschi, Onufrei Furnică, Simeon Bighei, Toader Popescul, Ștefan Gorașciuc, Toader Agapi, George Gheorghian, Vasile Humeniuc, Ilie Androniciuc, Constantin Humeniuc și Axenia Bodnar[4].
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 338
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 37, 1876 p. 33, 1907 p. 134
[3] DEȘTEPTAREA, Nr.5/1894, p. 38
[4] DEȘTEPTAREA, Nr. 6/1902, p. 3
