Banca Mondială a aprobat joi un prim împrumut, de 300 milioane euro (423 milioane dolari), dintr-un program propus de finanțare pentru România în valoare de un miliard de euro, pentru a ajuta la atenuarea efectelor crizei economice globale și la reluarea proceselor de creștere economică și convergență.
„Acest împrumut sprijină implementarea programului guvernamental de consolidare a modului în care sunt gestionate cheltuielile publice, de diminuare a impactului crizei asupra cetățenilor săraci și vulnerabili, precum și de minimizare a riscurilor aferente crizei sectorului financiar național, prin abordarea vulnerabilităților existente și potențiale și prin consolidarea procesului de reglementare și consolidare, în vederea susținerii pe termen lung a unui sector financiar mai rezistent, care să funcționeze mai bine”, a declarat, într-un comunicat, șeful Biroului Băncii Mondiale în România, Benoit Blarel.
Pe de altă parte, Swati Ghosh, șeful echipei care gestionează programul, consideră că abordarea agendei reformei structurale este foarte importantă, pentru că întărirea rezistenței economiei la șocurile crizei va susține mai bine România în demersul de reluare a unei creșteri susținute pe termen mediu.
„Banca Mondială se află într-o postură foarte bună pentru a se implica în aceste domenii, pentru că-și poate valorifica bogatele sale resurse de activitate analitică și se bazează pe un dialog continuu asupra politicilor publice”, a spus Ghosh.
Creditul care va fi acordat României va avea o scadență de 14 ani și o perioadă de grație de 13 ani și jumătate.
La finele lunii iunie, Blarel a afirmat că împrumutul acordat României va fi orientat către trei zone, respectiv reforma sectorului public, segmentul financiar și sectorul protecției sociale. De asemenea, el a precizat atunci că primul împrumut din banii de la BM va fi disponibil imediat după ratificarea de către Parlamentul României.
Împrumutul aprobat joi de Consiliul Directorilor al Băncii Mondiale face parte dintr-un program propus de împrumuturi pentru politici de dezvoltare, format dintre trei părți, și constituie cel mai important element al implicării propuse pentru Banca Mondială în România, după cum s-a discutat în cadrul strategiei Parteneriatului de Țară pentru perioada 2009-2013.
Strategia identifică cele trei domenii-cheie în care Banca Mondială se va implica în România, și anume: creștere economică și competitivitate, reforma sectorului public, și coeziunea socială și spațială.
Acest program de împrumuturi pentru politici de dezvoltare se concentrează pe managementul financiar public, pe sectoarele sociale, precum și pe sectorul financiar, și este aliniat integral la pilonii respectivi din strategia de țară.
Reformele în domeniul managementului financiar public includ măsuri trans-sectoriale privitoare la Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), precum și măsurile inițiale aferente reformelor salariale din sectorul public. Cadrul va asigura o alocare mai strategică a resurselor bugetare, precum și un control mai strict al execuției bugetare.
Totodată, BM arată că reforma sectorului public va avea drept consecință constituirea unui sistem salarial public mai transparent și mai motivant.
„În plus, operațiunea propusă se concentrează pe reformele sectoriale în domeniul învățământului și sănătății, unde – din nou – măsurile încearcă să îmbunătățească managementul fiscal, promovând servicii mai eficiente și un acces mai echitabil”, se precizează în comunicatul BM.
Măsurile de consolidare a protecției sociale se concentrează pe programele de asistență și pensii, care atenuează impactul actualei crize financiare, precum și problemele de natură economică, îmbunătățind eficiența și viabilitatea acestor programe, pe viitor.
În sectorul financiar, măsurile de reformă sprijinite de BM se încadrează în planificarea situațiilor neprevăzute și a reformelor, pentru îmbunătățirea guvernanței și pentru supervizarea sectorului financiar, pentru consolidarea rezistenței, funcționalității și stabilității sectorului respectiv.
Asistența financiară este acordată României prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a Băncii Mondiale, și include trei împrumuturi pentru politici de dezvoltare, în valoare totală de un miliard de euro, a căror destinație este finanțarea deficitului bugetar consolidat și refinanțarea datoriei publice.
În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanțat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 miliarde dolari.
Creditele fac parte din acordul de finanțare externă de aproape 20 de miliarde de euro încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE), BM și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Autoritățile române au convenit, în martie, cu Fondul Monetar Internațional asupra unui acord stand-by, pe 24 de luni, de 12,95 miliarde euro. Acordul a fost aprobat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington în 4 mai, iar prima parte a finanțării, de circa cinci miliarde euro, a fost disponibilă imediat și a intrat în rezervele Băncii Naționale a României.
Fondurile pe care România le va primi de la Comisia Europeană, respectiv 5 miliarde de euro, și Banca Mondială (un miliard de euro) sunt administrate de Ministerul Finanțelor și vor intra în trezoreria statului.
Prima tranșă din creditul de la CE, în valoare de 1,5 miliarde de euro, este estimată să ajungă la trezoreria statului până la finele lunii iulie, urmând ca cea de-a doua, de un miliard de euro, să fie disponibilă, în funcție de îndeplinirea criteriilor, până la finele anului.




