Banca de Gene Suceava a fost înființată în 1990 și este unica instituție din România care se ocupă de păstrarea materialului genetic vegetal. La momentul actual colecția băncii numără peste 17.000 de probe, reprezentând prețioase surse de diversitate genetică. De asemenea, banca furnizează material biologic pentru a fi reintrodus în cultură, în caz de dispariție a acestuia.
17.000 de probe, de la peste 350 de specii
Cu doar 21 de angajați și un hectar de câmp experimental, banca reușește să facă față tuturor cerințelor de colectare, evaluare și păstrare a resurselor genetice din România. Datorită recunoașterii internaționale de care se bucură, la Banca de Gene Suceava se organizează periodic cursuri de instruire având ca subiect tehnici de conservare genetică a plantelor, la care participă specialiști din domeniu din mai multe țări din Uniunea Europeană.
Banca dispune de opt celule de conservare, dintre care patru sunt destinate colecției de durată medie, unde temperatura de păstrare este de 4°C, iar celelalte patru pentru păstrarea la -20°C. Majoritatea plantelor sunt colectate de pe teritoriul României, dar aduse și din alte țări, iar unele dintre acestea nu se mai găsesc în cultură. Ele pot fi utilizate în programe de ameliorare, în studii științifice, pentru a fi reintroduse în zonele de unde au fost colectate. Pe lângă culturile legumicole, la bancă se păstrează mai multe specii de plante sălbatice, furajere și medicinale.
Semințe gratuite pentru agricultorii din Suceava pentru a fi reintroduse în cultură
Deși banca nu se ocupă cu comercializarea semințelor, niciodată n-a refuzat fermierii care doresc să-și înființeze o cultură tradițională. „Nu certificăm soiuri, doar populații locale, adică semințe țărănești. Am oferit gratuit semințe oamenilor din județul Suceava și din întreaga țară pentru a fi reintroduse în cultură și o vom face și în continuare dacă vom avea cereri. Din păcate, nu putem să oferim oamenilor mai mult de 24 semințe, pentru că toate colecțiile noastre sunt destinate studiilor științifice sau pentru reintroducerea în cultură, în caz de războaie sau calamități”, a precizat dr. biolog Silvia Străjeru, directoarea instituției.
Cele mai mari probleme au apărut la Banca de Gene din 2009, atunci când aceasta și-a pierdut personalitatea juridică, fiind subordonată Laboratorului central pentru calitatea semințelor și materialului săditor.
„După practicile altor țări, băncile de gene trebuie să fie reprezentate de instituții independente. De când ne-am pierdut autonomia, am ratat mai multe proiecte. Fiind subordonați unei instituții a statului, nu putem accesa atât de multe fonduri europene. A scăzut vizibilitatea unității la nivel regional și european”, a declarat Silvia Străjeru.
