Banca centrală ar putea deveni în curând creditor pentru sistemul bancar, având ca efect reducerea costului lichidității, a declarat, luni, consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu.
„Banca Națională nu mai e atât de debitoare față de sistemul bancar, ci poate deveni în curând creditor pentru acesta, iar dobânzile BNR nu vor mai fi agățate sus în cer”, a spus Rădulescu, la seminarul „Băncile – bătălia pentru resurse”.
El a arătat că funcția băncii centrale de creditor al băncilor comerciale va genera efecte imediate și substanțiale în ceea ce privește lichiditatea sistemului bancar și a costului acesteia.
Întrebat când va deveni banca centrală creditor al sistemului bancar, viceguvernatorul BNR Eugen Dijmărescu a arătat că nu a fost stabilit un termen exact în acest sens, însă speră că se va întâmpla cât mai curând.
La rândul său, directorul Direcției Stabilitate Financiară a BNR, Ion Drăgulin, a spus că acest demers va fi posibil „când vom citi în raportul asupra inflației că nu mai avem un exces de cerere în economie”.
„Deocamdată, suntem într-o situație în care cererea excede ofertei (…). Ne așteptăm ca procesul să fie cu o zonă gri, în care unele bănci au cerere de finanțare, iar altele au exces de lichiditate”, a adăugat Drăgulin.
Dijmărescu a menționat că băncile comerciale pot recurge la resursa băncii centrale când se confruntă cu deficit de lichiditate, existând totodată situații care necesită un colateral, precum titlurile de stat și certificatele de depozite ale băncii centrale, care există deocamdată doar pe hârtie, nu și în piață.
„Titlurile de stat sunt totuși insuficiente și inegal distribuite în sistemul bancar, însă cred că vor înregistra o creștere în portofoliul băncilor”, a spus viceguvernatorul BNR.
Pe de altă parte, Dijmărescu a arătat că băncile centrale ar trebui să devină creditori de ultimă instanță și pentru alte instituții decât cele de credit clasice, măsură luată deja de Fondul Federal de Rezerve.
„Băncile centrale nu ar trebui să excludă această posibilitate”, a menționat Dijmărescu.
Totodată, Rădulescu a apreciat că băncile românești vor intra în competiție pentru atragerea de resurse financiare, cel puțin pe termen scurt.
El a arătat că ar fi o problemă dacă toate băncile-mamă și-ar retrage finanțările pentru băncile locale, însă nu ar fi avantajos pentru acestea, întrucât obțin profituri mai mari din unitățile străine decât din cele din țara de origine.
În cazul unei erodări totale a finanțării externe, sistemul bancar nu va avea probleme, însă acestea vor apărea la companiile din portofoliile băncilor, care vor înregistra pierderi și nu vor mai putea atrage alte linii de finanțare de la bănci, apreciază șeful Direcției Stabilitate Financiară a BNR.
Banca centrală vede „bătălia pentru resurse” ca o redeschidere a apetitului pentru atragerea de economii, afirmă Drăgulin.
Pe de altă parte, Rădulescu anticipează o înăsprire a condițiilor de creditare, cu o evaluare a riscului mai strictă, fapt care va conduce la scumpirea creditului pentru clientul final.
Președintele Asociației Analiștilor Financiari (CFA România), Dragoș Cabat, afirmă că românii sunt la fel de optimiști după criza financiară internațională și consumă la fel de mult, ceea ce a dus la o creștere a economiei destul de mare în primul trimestru, însă a atenționat că dacă se va continua în acest ritm, băncile comerciale vor avea nevoie de resurse, pe care le pot obține mai dificil de la băncile-mamă și la prețuri mai mari, arătând că și pe piața interbancară costurile sunt ridicate.
„Impactul unei crize internaționale asupra României ar putea avea trei direcții. În primul rând dacă țările unde muncesc cu preponderență căpșunarii, respectiv Spania, Italia și, mai puțin, Grecia, vor avea recesiuni, e de așteptat ca și banii pentru muncitorii străini să scadă și astfel ne așteptăm la o plafonare sau chiar o scădere în acest an a sumelor de bani intrate în țară de la ei”, a spus Cabat.
În al doilea rând, dacă Uniunea Europeană se află într-o criză, impactul asupra României la prima vedere ar consta în reducerea exporturilor, având în vedere că România e o țară mică și că majoritatea importurilor și a exporturilor se derulează cu spațiul european. Impactul psihologic asupra consumatorului român reprezintă a treia direcție în expunerea lui Cabat.
„Va fi cu siguranță o bătălie pentru resurse, pentru că prospecțiile României sunt foarte bune. (…) Am tendința să cred că orice investiție în România va avea randamente foarte bune”, a declarat, la rândul său, economistul-șef al BRD-Groupe Societe Generale, Florin Libocor.
El a apreciat că niciun alt stat membru UE sau NATO nu oferă randamente și perspective atât de favorabile ca România.
