BĂLĂCEANA (II).
O listă de subscripție pentru biserica ortodoxă din Cacica, din noiembrie 1891, susținută de „Alexie Rusu, învățător superior din Balaceana” și de soția lui, Eugenia, cuprinde următoarele nume de săteni: învățătoarea Ana Ribicica, economul Vasile Rusu, Ion Hinea, Ion Grosariu, Gavril Morariu, Niculaiu Tofan, Dumitru alui Mihaiu Ciuhan, Petrea Bembea, Mihaiu Ciuhan, Georgi Sasu, Anton Grosariu, Eudochia lui Ilie Bandol, Tanasi alui Georgi Sasu, Maria alui Niculaiu Boca, Mihaiu Cormus, Glicheria alui Ambrosie Icuma, Anisie alui Vasile Rusu, Georgi Boca, Toader Bozomală, Vasile Iacoban, Alexa Florea, Nichifor Ciuhan, Agația lui Isidor Roșca, Eudochia lui Niculaiu Bazga, Iulia lui Mafteiu Doboș, Palaghia lui Mihai Bazga, Paraschiva lui Georgi Busuioc, cantorul Ambrosie Jemna, Domnica lui Irimie alui Petru Boca, Ecaterina lui Toader Tăpălagă, Ioana lui Mihaiu Fraiuc, Agapia lui Cirim Dumitreanu, Elisaveta lui Irimie Boca, Dumitru Țipurlea, Dumitru Petrișor, Georgi Țipurlea, Constantin și Ecaterina Iomeș și Iacob și Agapia Babor[1].
Cabinetul de lectură „Bălăceanul” s-a înființat, odată cu o filială a Societății cantorilor români din Bucovina „Lumina”, în 1898, sub președinția preotului paroh George Șesan, vicepreședinte fiind cantorul Ambrosie Jemna, secretar, teologul Mihail Cormuș, iar cassar, Anton Grosariu. Din comitetul de conducere mai făceau parte învățătorul Alexie Rusu (bibliotecar), Michail Cormuș (controlor), Nicolai Buliga (econom) și membrii comisiei revizuitoare, Vasile Rusu, Dumitru Busuioc și Luca Boca, în „juriul de arbitriu” activând Nicolai Fedac, Petru Chichifoi, Dimitrie Țipurlea, Vasile Grosariu și Vasile Iacoban[2].
În 1901, „în localul agricultorului Zazonti Toderaș Nr. 93”, s-a înființat, la Bălăceana însoțirea raiffeisiană, sub direcțiunea preotului George Șesan, din comitetul director și din consiliul de control făcând parte administratorul parohial Teodor Balan, învățătorii Alexie Rusu și Panoria Capstrâmb și primarul Ioan Sauer.
În aprilie 1906, „în comuna Bălăceana s-au colectat, la îndemnul d-lui antiste comunal Mihai Cormuș, cu concursul binevoitor al d-lui învățător Ilie Doboș și a gospodarului Dimitrie Busuioc”, produse agricole, numele sătenilor menționați în liste fiind următoarele: Anton Grosariu, Pantelemon Bandol, Terenti Arcălean, Alexa Florea, Ștefan Florea, Ilarion Țipurlea, George Țipurlea, Petrea Florea, Clementi Grosariu, Ioan Bandol, Nicolai Dupoi, Nastasia lui Andrei Bandol, Ecaterina Țipurlea, Olimpia Mazere, Alexandru Barbăroșă, George Roșca, Grigori Buzilă, Chiril Ciuhan, Vasile Busuioc, David Iacoban, Ioan Iacoban, Ieremie Boca, George Tofan, Grigore Cârțu, Ignat Ureche, Nichifor Busuioc, Ilie Boca, Luca Țimpăscu, Petru Bliorțu, Saghin Boca, Ioan Cremenițchi, Nichita Ciuhan, Ștefan Ciuhan, Iacob Ciuhan, Simion Bandol, Maria Ciuhan, Spiridon Bandol, Dionizie Dumitrean, George Ciuhan, Ioan Buzilă, Mihail Chindriș, Luchian Râpan, Pavel Sasu, Dumitru Țipurlea, Dănilă Ciuhan, Dionizie Bandol, Gavrilă Cojocariu, Grigori Arcălean, Marcu Arcălean, Maria Boca, Nicolai Buliga, Petru Busuioc, George Sasu, Petru Bazga, Amfilochi Boca, Ilie Ciuhan, Nichita Dupoi, Pavel Râpan, Ioan Leuț, Grigore Rozovlean, Anchidim Boca, Savin Doboș, Iacob Sauer, Simion Țipurlea, Vasile Tofan, Mihai Chichifoi, Dumitru Chichifoi, Pavel Petrișor, Ilie Petrișor, Ilie Roșca, Constantin Morariu, Maxim Boca, Grigori Tofan, Vasile Ureche, Zacharie Boca, Ilie Ureche, Ioan Ciuhan, Vasile Ciuhan, Pentelei Andronic, George Hancean, Alexa Buzomală, Nichita Morariu, Ioan Buzilă, David Rîpan, Vasile Iacuban, Pavel Busuioc, Vasile Rusu, Iacob Babor, Eustafi Babor, Constantin Leuț, Clementi Hulubei, Dumitru Busuioc, Ioan Boca, Nichifor Boca, George Boca, Zazonti Toderaș, Pavel Crețu, secretarul comunal Carol Hominschi, Constantin Blioriu, Roman Rîpan, Toader Bazga, Pavel Sasu, Sevastian Țipurlea, Ieremie Râpan, Vasile Bazga, Iftimie Covelciuc, Petru Ruscior, Pavel Chichifoi, Glicheria Jemna și Victor Jemna[3].
Odinioară, loc împădurit, străluminat, ici-colo, de poieni și lazuri (defrișări sau curaturi, „loc curat” – în folclor), satul Bălăceana beneficiază de o bogată rețea hidrografică, țarinile sale fiind udate de pâraiele Bălăceana, Babura, Pașcanu, Cirlivățul, Corjan, Draci, Frasinilor, Glodoasa, Ilișasca, Mănăstioara, Podolu, Prelucii, Tabora, Țigăncii, Brazilor, Nistor și Săsciori. Dealurile domoale (Bahrin, Podiș, Cirlivățul, Corjan, Săsciori, Movila La Ciungi, Vârful Regi, Baron, Brăștii, Muncel, Preluca), acoperite cândva cu păduri (Codrul La Fântâna Rece, Bahrina, Preluca) și poieni (Poiana Bahrin, Poiana în Sus, Poiana Popii, Poiana Preluca), au fost transformate, odată cu trecerea vremii, în țarini și imașuri, toate închinate unor alte contemporaneități.
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 64/1891, p. 3
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 8/1898, p. 68
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 8/1906, p. 3, 4