Băișanu propune ca ajutorul social să nu mai fie acordat persoanelor care refuză un loc de muncă sau lucrează la negru

Deputatul ALDE de Suceava Alexandru Băișanu a inițiat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001, privind venitul minim garantat. Printre principalele propuneri ale deputatului Alexandru Băișanu se numără pierderea ajutorului social în situația în care persoanele care beneficiază de acesta muncesc fără forme legale sau refuză un loc de muncă.
În susținerea proiectului său, Alexandru Băișanu precizează în expunerea de motive că în România ultimilor ani protecția socială este din ce în ce mai importantă atât din prisma autorităților, cât și pentru beneficiarii formelor suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale sau familiale obținute din muncă.
Băișanu a explicat că din acest motiv a fost concepută și aplicată Legea privind venitul minim garantat, o lege foarte utilă în special pentru persoanele care trăiesc la limita subzistenței.
„Venitul minim garantat a suscitat discuții aprinse încă de la introducerea sa în 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast pe care îl generează asupra funcționării normale a pieței muncii din țara noastră”, a precizat Băișanu. El a spus că în România există aproape șapte milioane de persoane asistate social, adulți și copii. „Deși se plâng de sărăcie, mulți dintre aceștia nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat decât să se angajeze. Cel mai recent caz este cel sesizat de autoritățile prahovene, după ce au constatat că 800 de oameni au renunțat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, după ce aceasta a fost condiționată de un număr de ore prestate de către asistați, în folosul comunității. Dintre aceștia, cel puțin jumătate au refuzat să muncească într-o lună, cât un muncitor obișnuit într-o săptămână, mai exact 5 zile”, a mai adăugat deputatul ALDE de Suceava.
El a precizat că potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care arată multe despre intenția unora dintre asistați de a-și găsi un venit propriu, preferând banii statului și nu un loc de muncă stabil care să le aducă un salariu decent.
„Statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci mai degrabă ar trebui să se implice în angajarea acestora. Asistența socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneși care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor, care trag pe brânci pentru un ban cu ajutorul căruia să își asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuți pe cei cu adevărat marginalizați care nu au nici o șansă în societate”, consideră Alexandru Băișanu.
Băișanu propune ca în situația în care dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate, primarul să emită un ordin de încetare a acestui drept
În aceste condiții, el a arătat că proiectul său de lege prevede ca pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor acestei legi, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară să aibă obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii. În același timp, Băișanu propune ca persoanele despre care se dovedește că muncesc fără formă legală să își piardă dreptul de a primi ajutor social. O altă modificare propusă de deputatul ALDE de Suceava face referire la situația în care o persoană care beneficiază de ajutor social refuză un loc de muncă oferit. „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social. De asemenea, refuzul unui loc de muncă oferit și/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social”, se precizează în proiectul inițiat de Alexandru Băișanu. Parlamentarul sucevean mai propune introducerea unui nou articol în lege în care se reglementează faptul că pentru menținerea dreptului la ajutorul social, familiile și persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puțin șase luni, au obligația să își achite impozitele și taxele față de bugetul local pentru bunurile pe care le dețin în proprietate, potrivit prevederilor legale.
Nu în ultimul rând, prin proiectul inițiat de Alexandru Băișanu se propune ca în cazul în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componența familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora, primarul emite dispoziție de încetare a dreptului, pe care o transmite directorului agenției teritoriale în vederea emiterii deciziei de încetare a plății ajutorului social și verifică cauzele care au generat această situație.