S-a dus sclipiciul de pe reprezentativa gazdă, care mai păstrează doar șanse teoretice de calificare după acest 0-3 cu Uruguay. Am putea spune, malițioși din cauza poluării fonice, că e prima care pleacă acasă… Redevenind obiectivi, trebuie să recunoaștem că arbitrul elvețian a făcut exces de severitate cu gazdele, eliminându-le prea lesne portarul, la o fază la care nici faultul de penalty n-a fost indiscutabil. Pe urmă, descătușați, uruguayenii au dat recital. Fiecare atacant a încercat rezolvări pe cont propriu, altfel scorul ar fi luat proporții. Cavani este mai bun decât a arătat, sper să ne și arate asta în meciurile următoare.
În schimb, toată lumea s-a declarat impresionată de atitudinea Coreei de Nord, până și frații vitregi de la sud s-au simțit mândri că sunt coreeni. Rămâne de văzut dacă acestora din urmă li se va răspunde cu aceeași monedă în cazul calificării lor în optimi. Deblocarea rezultatului de către brazilieni a fost, zic eu, fortuită. Tot anturajul auriverde a avansat ideea că golul n-a fost întâmplător, că Maicon a mai înscris asemenea goluri și s-a dat exemplu un gol dintr-un amical cu Portugalia. Da, numai că atunci unghiul a fost mult mai deschis, fundașul era la vreo 4-5 metri de linia de fund, în timp ce la meciul cu nord-coreenii mingea a fost lovită de la jumătate de metru de tușă. Mai degrabă cred că a șutat în fața porții, la ce-o ieși. Dar, sigur, spre deosebire de sistemul judiciar, aici premeditarea dă bine la imagine.
Am păstrat ce e mai bun la urmă. Fiindcă Spaniei i s-a întâmplat cel mai bun lucru care putea să i se întâmple! Ca susținător al ibericilor, mă temeam de o zi neagră în care să se bulucească toate nefăcutele, dar într-o fază eliminatorie, când rezultatul e ireparabil. Golul primit a fost un triplu carambol, pe deasupra suspect de ofsaid, iar în atac ghinionul s-a împletit cu lipsa de inspirație. Acest eșec de la debut îi va responsabiliza și de-acum vom putea vedea adevăratele furii roșii. Interesant este că Spania se poate înscrie pe un alt traseu, teoretic avea adversare mai abordabile până în semifinale dacă termina prima în grupă. Acest lucru mai este posibil fiindcă Chile-Elveția va fi disputat de sud-americani cu cuțitul între dinți, aceștia fiind conștienți că și un egal înseamnă eliminarea, având în vedere că ultimul meci va fi contra spaniolilor. În condițiile în care, totuși, Spania va termina pe doi, va juca împotriva primului loc din grupa Braziliei (care nu mi se pare sinonimă cu „lider”, ba chiar îmi dă târcoale un gând pe care mi-e teamă să-l și enunț!) și apoi contra Olandei. Concluzia este că acum sunt condiții mai bune de pariat pe evenimentul Spania – campioană mondială: i-a scăzut cota, a crescut cotația!
