Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, vineri, la Chișinău, că România nu mai are de gând să încheie tratate de bază cu niciun stat, considerându-le un tip de document depășit, specific anilor ’90.
„Cred că obiectivul nostru comun este acțiunea pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Tratatele de bază sunt, din punctul nostru de vedere, un tip de document depășit. Erau specifice anilor ’90. Nu avem de gând să mai încheiem un astfel de tratat cu niciun stat”, a spus Teodor Baconschi, într-o conferință de presă susținută la Chișinău.
El a adăugat însă că planul de acțiune interguvernamental reprezintă o bază juridică deosebit de stimulatoare.
„Cred că substanța din planul de acțiune interguvernamental si declarația politică de parteneriat pentru integrare europeană constituie o bază juridică deosebit de stimulatoare, ambițioasă și totodată realistă”, a spus ministrul.
Președintele Traian Băsescu declara, în ianuarie 2010, după întâlnirea cu președintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, că România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre cele două țări, întrucât Bucureștiul a recunoscut frontierele R. Moldova moștenite de la URSS. Șeful statului a precizat că, în aceste condiții, România este de acord să încheie un acord care să stabilească „regimul frontierei”.
România a fost primul primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenței față de URSS, pe 27 august 1991.
În 1992 au început negocieri între România și Republica Moldova pentru încheierea unui tratat politic de bază, demers care nu a fost materializat nici până în prezent. Inițial, părțile au încercat să ajungă la un acord asupra denumirii documentului și a limbii în care acesta să fie redactat. Autoritățile de la București au insistat ca tratatul să se numească „de fraternitate”, motivând că documentul trebuie să oglindească relațiile speciale dintre România și Republica Moldova. Experții români au cerut, de asemenea, ca tratatul să fie redactat în limba română, în timp ce Chișinăul susținea că limba oficială a Republicii Moldova este „limba moldovenească”.
Din 1994 negocierile privind tratatul de bază au stagnat, iar declarațiile oficialilor români și moldoveni pe această temă au urmat cursul relațiilor bilaterale – de la apropiere și colaborare la blocaj și tensiuni.
