Ministrul de Externe Teodor Baconschi a declarat, într-un interviu pentru „Gândul”, referitor la declarațiile președintelui Traian Băsescu privind trecerea Prutului, că nu trebuie supraestimată semnificația unor „opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părți”.
Ministrul a vorbit în interviu despre scandalul diplomatic dintre România și Rusia, după ce Ministerul rus de Externe a condamnat în termeni duri o declarație făcută de președintele Băsescu într-o emisiune TV, în care arăta că ar fi dat și el ordinul „Soldați români, vă ordon să treceți prutul”, în conjunctura istorică de acum 70 de ani, notează „Gândul”.
Referitor la faptul că Moscova a calificat declarația drept „bravadă nerușintă”, Teodor Baconschi a precizat că Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la această declarație printr-un comunicat de presă în care „deplângea tonul nediplomatic al limbajului folosit și faptul că nu au fost utilizate canalele bilaterale obișnuite pentru a clarifica contextul”.
„Diplomația este formală. Lucrează cu simboluri, forme și își dozează limbajul pentru a transmite un mesaj politic corect”, a adăugat el.
Întrebat cum ar reacționa pe fondul problemei, Baconschi a spus că trebuie evocați 20 de ani de relație româno-rusă destul de complicată. „România a fost ultimul stat care, în aprilie 1991, a încheiat un tratat politic cu URSS, cu câteva luni înainte de colapsul URSS. Tot România a fost ultimul stat european care, în 2003, a încheiat un tratat politic cu Rusia. Se vede de aici că am fost în contratimp cu restul țărilor central și est-europene. Două teme au blocat agenda bilaterală. O tematică de securitate, care își avea originea într-un articol din tratatul cu URSS, semnat de Ion Iliescu în 1991, dar neratificat de către Parlament, care ar fi permis interpretatea că România trebuia să consulte Rusia dacă vrea să adere la NATO. Era o prevedere pe care negociatorii ruși o tot rostogoleau în noile variante de text în anii 1990. Al doilea set de probleme pentru care nu am găsit o abordare unitară ține de istoria comună. Adică de condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop și de problema Tezaurului României evacuat la Moscova între 1916 și 1917, cu garanțiile statelor aliate și care nu a fost restituit integral. Compromisul a fost găsit prin includerea în Acordul conex la acest tratat a condamnării în egală măsură a Pactului Molotov- Ribbentrop și a participării României alături de Germania în al doilea Război Mondial. Cât privește discuția pe tezaur, s-a agreat, în 2003, tot în Acordul conex, înființarea unei așa-zise comisii obștești, adică a unei comisii neguvernamentale de experți, de istorici, pentru că asta a negociat în acel moment domnul Cristian Diaconescu. Cred că nu se putea obține mai mult”, a spus el.
Potrivit ministrului de Externe, relația româno-rusă este complicată și pentru că cele două capitale au perspective diferite asupra evoluțiilor din Republica Moldova.
„România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, în august 1991, chiar în ziua în care a fost declarată independența și sprijinim parcursul european al statului vecin, parcurs pentru care se pronunță 75% din locuitorii Republicii Moldova, conform sondajelor. Prin urmare, pe acest fond, căutăm să obținem o normalizare a tonului în dialogul bilateral. Există și evoluții pozitive, bunăoară, în 2010, România a realizat un record la exporturile către Federația Rusă, cu mărfuri în valoare de peste 1,1 miliarde dolari”, a menționat el.
Teodor Baconschi a arătat totodată că există și mari investitori ruși activi pe piața românească, iar o firmă românească din domeniul serviciilor petroliere, UPETROM, a fost remarcată pentru lucrările de calitate executate în Rusia, chiar de către premierul Vladimir Putin.
„Ne lipsește însă un dialog politic direct între părți, așa cum ar trebui să existe între două diplomații mature. În cele 18 luni de mandat la MAE eu am avut câteva întâlniri cu ministrul Serghei Lavrov, în marja unor evenimente multilaterale. S-au consumat și două runde de consultări la nivel de secretar de stat, cu ocazia predării președinției OCEMN (Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră – n.red.), când iar am avut o discuție bună cu prim-viceministrul de externe Andrei Denisov. Chiar acum o săptămână a avut loc și întrevederea la nivelul vice-copreședinților din cadrul Comisiei Mixte Interguvernamentale pe Cooperare Economică. O să înființăm un nou Grup de lucru pe agricultură, domeniu în care Rusia este foarte interesată. La capitolul diplomație culturală avem câteva proiecte importante: pregătim acum un volum de documente privind prizonierii de război din URSS și un altul despre relațiile româno-sovietice”, a mai spus el.
Baconschi a fost întrebat în acest context dacă declarațiile președintelui Băsescu nu au pus gaz pe foc.
„În primul rând, după declarațiile la care faceți referire era normal ca Ambasada Federației Ruse de la București, cu care avem un dialog constant, să vină să întrebe, să ceară clarificări, și nu să primim pe rețele de socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnul (Dmitri) Rogozin, niște fragmente de informație pe twitter. În mod normal, statele dialoghează prin ministerele lor de externe și ne așteptăm ca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acest canal oficial, consacrat”, a subliniat el.
Solicitat să precizeze dacă este de acord cu afirmația președintelui Băsescu, legată de cei 70 de ani de la celebra „Soldați români, vă ordon treceți Prutul”, în care președintele spunea că dacă ar fi fost în acea epocă istorică ar fi dat același ordin, ministrul Baconschi a spus că el crede că nu trebuie supraestimată „semnificația unor opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părți și care rămâne să fie evaluat în istoriografia din cele două țări”.
Întrebat dacă declarația președintelui Băsescu nu este o gafă, Baconschi a replicat: „Dați-mi definiția gafei. Este o opinie la care președintele României are dreptul, ca și noi doi, și asta este exprimarea unei opinii în cadrul unui interviu pe un subiect istoric este un lucru, și atitudinile oficiale adoptate de un guvern și un stat în raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canalul oficial”.
Chestionat dacă a discutat cu ambasadorul Rusiei la București această chestiune, Teodor Baconschi a răspuns: „Am o relație foarte deschisă cu ambasadorul Alexander Ciurilin, ușa mea a fost deschisă în permanență pentru acest dialog, îl aștept oricând își va manifesta dorința pentru continuarea lui”.
Președintele Traian Băsescu a amintit, la 22 iunie, la B1 TV, în contextul unei întrebări, că se împlinesc 70 de ani de la „hai să-i spunem celebra «Soldați români, vă ordon treceți Prutul!»”. El a spus că dacă ar fi fost în acel moment istoric ar fi dat același ordin. „Da, pentru că aveam un aliat și aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condițiile de atunci probabil că aș fi făcut-o”, a spus el.
„Vedeți, noi încă nu ne așezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toți și pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor și a țiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu știu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un șef de stat atunci. Ăsta (mareșalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alții îi considerăm criminali de război – șeful de stat și prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruși și a lăsat țara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?”, a comentat Băsescu.
Ulterior, invitat la o emisiune la 10 TV, președintele Băsescu s-a referit la mareșalul Ion Antonescu. Astfel, el a declarat că îl acuză fără menajamente pe Ion Antonescu pentru Holocaust, adăugând totodată că, atunci când acesta a trecut Prutul , „dacă se oprea la Nistru era perfect”.
Moscova și-a exprimat indignarea față de declarațiile șefului statului român, care, în opinia sa, a justificat atacul Germaniei naziste contra URSS.
MAE rus a emis un comunicat în care arăta, referitor la declarațiile președintelui Băsescu privind trecerea Prutului, că „astfel de bravade nerușinate care justifică agresiunea fascistă și profanează memoria milioanelor de jertfiți ai nazismului sunt inadmisibile și merită o apreciere adecvată din partea Europei”.
Președintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat dur pe Traian Băsescu, a afirmat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un mesaj publicat în contul său de Twitter, declarându-se bucuros că liderul de la Kremlin i-a susținut punctul de vedere referitor la declarațiile președintelui român.
Rogozin făcea trimitere la un articol publicat în urmă cu o săptămână pe site-ul cotidianului Moskovsky Komsomoleț, care afirmă că Medvedev a făcut declarații dure la adresa lui Băsescu, în timpul summit-ului Rusia – NATO de la Soci.
La reuniunea de la Soci, participanții și-au exprimat indignarea în legătură cu declarațiile lui Băsescu, care exprimă poziții antiruse și, prin această afirmație, se alătură celor care au început războiul. „Nu l-am auzit niciodată pe președinte vorbind atât de dur”, a afirmat un înalt oficial rus, citat de Moskovsky Komsomoleț.
