Prim-vicepreședintele PDL Teodor Baconschi a declarat, într-o emisiune la TVR Info, că arhitectura Mișcării Populare va fi definită după alegerile locale, „când fiecare partid va deconta un anumit rezultat”.
„Arhitectura Mișcării Populare va fi definită după alegerile locale, când fiecare partid va deconta un anumit rezultat. Însă important este ca ea să aibă și o componentă civică, să atragă toate forțele, asociațiile profesionale, de ce nu, sindicatele, ONG-urile interesate în această direcție mare – adică finalizarea reformelor, continuarea unor politici publice care să țină sub control deficitul și care să nu ne expună la riscul unui scenariu grecesc”, a declarat Baconschi.
El a adăugat însă, referindu-se la Mișcarea Populară, că aceasta este „o necesitate tactică pentru că dreapta românească, divizată până acum în fel și chip, rămâne izolată în fața unei alianțe precum USL-ul, care, în ciuda lipsei de alternativă practică la guvernarea Boc și astăzi la guvernarea Ungureanu, este formată din nu mai puțin de trei partide care s-au coalizat”.
„Deci este nevoie, pentru un echilibru al scenei politice, de o contrapondere”, a spus Baconschi.
El a amintit că a susținut crearea Mișcării Populare încă de anul trecut. „Am fost încă de anul trecut adeptul unei Mișcări Populare care să garanteze câteva lucruri esențiale pentru România. În primul rând, atașamentul față de ideea europeană, inclusiv în ceea ce privește Pactul Fiscal. Nu trebuie să trădăm angajamentele noastre pe toate planurile în arhitectura europeană. Pe de altă parte, avem nevoie de o majoritate proreformistă, care să instituționalizeze pe termen lung toate mișcările de dreapta din România, de centru-dreapta, de centru în general și asta pentru a garanta finalizarea eforturilor de a reforma statul român și totodată independența justiției”, a spus Baconschi.
Despre înființarea Mișcării Populare, în jurul PDL, s-a vorbit și în 2011 în mediul politic. Această construcție ar fi trebuit să dea o nouă imagine, mai curată, democrat-liberalilor. Președintele a rugat-o pe fiica sa, Ioana Băsescu, să înregistreze în luna aprilie marca „Mișcarea Populară” la OSIM, spunând că trebuie pregătită ideea de mișcare populară pentru realizarea unei eventuale alianțe.
Băsescu a vrut să scoată astfel PDL din izolare și să creeze un mare partid de dreapta.
De Mișcarea Populară s-a vorbit mult, începând cu Sebastian Lăzăroiu, pe atunci consilier prezidențial, care a lansat povestea cu Albă ca Zăpada și terminând cu prim-vicepreședinții partidului Teodor Baconschi și Sorin Frunzăverde, care au susținut că PDL trebuie rebranduit.
Liderii PDL au stabilt și un termen, sfârșitul lunii octombrie, pentru ca această mișcare să prindă contur, însă nu s-a făcut nimic.
Liderii partidului nu au reușit să se pună de acord și să stabilească cine ar urma să intre în această Mișcare Populară, alături de PDL, lansându-se tot felul de variante cum ar fi partidul lui Gigi Becali sau partidul lui Dan Diaconescu.
Unele voci, cum este cea a lui Theodor Paleologu, au ironizat Mișcarea Populară sau așa-zisa Albă ca Zăpada, cum a fost denumită la început, susținând că Scufița Roșie este mai simpatică.
