Bacilul care a provocat ciuma din Evul Mediu, în forme similare și în prezent

Bacilul care a provocat faimoasa pandemie de ciumă din Evul Mediu se regăsește în forme similare și în prezent, a arătat o echipă internațională de cercetători în urma analizei genetice a unor resturi de cadavre din acea perioadă, găsite într-un cimitir din Londra, informează AFP.
Studiul despre secvențierea genomului agentului patogen al acestei maladii supranumite „moartea neagră”, pe baza analizării dinților victimelor ciumei bubonice, a fost publicat miercuri, online, de revista științifică britanică Nature.
Ciuma a omorât cel puțin 30 de milioane de europeni în mai puțin de cinci ani, în secolul al XIV-lea (între 1347 și 1351). Agentul patogen al ciumei, descoperit în 1894 de francezul Alexandre Yersin, este bacteria Yersinia pestis. Genomul acesteia a fost decodat în 2001.
Studiul efectuat recent a fost centrat pe vechiul agent patogen, responsabil de pandemia din Evul Mediu, și pe compararea acestuia cu actualele forme ale sale.
Tulpina din Evul Mediu a bacilului este strămoașa tuturor izbucnirilor de ciumă care se ivesc în prezent, potrivit profesorului Johannes Krause, de la Universitatea Tuebingen (Germania), unul dintre autorii studiului.
În șase secole, bacteria care a provocat ciuma medievală nu a suferit schimbări genetice majore.
Această similitudine între vechiul agent patogen și formele sale actuale sugerează că amploarea pe care a luat-o ciuma în Evul Mediu nu s-a datorat bacteriei în sine. Alți factori trebuie avuți în vedere atunci când este evaluat gradul de susceptibilitate al populației față de o anumită boală infecțioasă, de la mediu (climat și alți factori), condiții sociale (sărăcie, malnutriție, lipsa igienei), dinamica vectorilor (șobolani, pureci), la prezența altor boli și la vulnerabilitatea organismului.
Ciuma a lovit populația Europei occidentale, care nu mai fusese expusă acelui bacil, așa cum variola a făcut ravagii în rândul populației indigene a Americii.
Rămâne de explicat cum a izbucnit pandemia de ciumă din timpul lui Iustinian, în secolul al VI-lea, în Imperiul Roman, și cum a omorât estimativ o sută de milioane de oameni în toată lumea. Potrivit autorilor acestui studiu, maladia din antichitate ar fi fost provocată de o altă bacterie decât cea a ciumei medievale, care se regăsește și în prezent.