Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstituționalitatea unor articole din Legea referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI), apreciind că unele texte încalcă dispozițiile constituționale ce prezumă caracterul licit al dobândirii averii. În 18 septembrie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât ca, în conformitate cu dispozițiile articolului 13 lit.f) din Legea 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, aceasta să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii 144/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, CSM cere Avocatului Poporului să inițieze procedura în fața Curții Constituționale pentru eliminarea textelor neconstituționale, prevederi similare eliminate din altă lege care a fost reclamată Curții.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a invocat faptul că, prin Decizia 453/16 aprilie 2008, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile legii pentru modificarea Legii 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.
Obiectul sesizării l-au constituit dispozițiile articolului I punctul 2 din lege, care încalcă dispozițiile constituționale ce prezumă caracterul licit al dobândirii averii (articolul 44, alineatul 8, din Constituție).
„Textul invocat prevede că dacă între averea dobândită pe parcursul exercitării funcției și veniturile realizate în aceeași perioadă se constată diferențe nejustificabile prin veniturile realizate, curtea de apel va stabili, prin hotărâre, bunurile sau cota parte din acestea care nu au fost dobândite din venituri sau alte surse legale ale persoanei a cărei avere este supusă controlului”, susțin membrii CSM.
Curtea Constituțională a statuat că sfera de cuprindere a expresiei „diferențe nejustificabile” nu poate fi determinată, astfel că legea supusă controlului reglementează măsuri excesive, insuficient elaborate și uneori imposibil de realizat, dar cu efect evident neconstituțional, astfel că este necesară înlăturarea acestora.
„În legătură cu motivul de neconstituționalitate invocat, Curtea Constituțională a reținut că prezumția dobândirii licite a averii constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate și se întemeiază pe principul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Prezumția instituită prin textul constituțional (articolul 44 alin. 8) nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, însă prin dispozițiile criticate se urmărește răsturnarea sarcinii probei prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu se justifică se confiscă. Așadar, averea persoanei este prezumată ca fiind dobândită licit, până la dovada contrarie făcută de chiar titularul ei”, explică CSM în sesizarea transmisă Avocatului Poporului.
În urma sesizării Curții Constituționale de către 71 de deputați cu privire la Legea pentru declararea și controlul averii demnitarilor, Curtea și-a extins controlul de constituționalitate și asupra celorlalte dispoziții ale legii, constatând neconstituționalitatea dispozițiilor care reglementează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și comunicarea hotărârii instanței către parchet, organele de specialitate ale Ministerului Economiei și Finanțelor și instituției la care lucrează persoana în cauză, întrucât și acestea sunt neconforme cu art. 44 alin. (8) din Constituție.
„Rațiunile avute în vedere la pronunțarea deciziei Curții Constituționale 453/16 aprilie 2008 se regăsesc și în cazul Legii 144/2007. Cum efectul acestei decizii se limitează strict la dispozițiile legale ce au constituit obiectul controlului de constituționalitate, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este necesară sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii 144/2007. Astfel, articolul 4 din actul normativ invocat utilizează aceleași sintagme criticate de Curtea Constituțională, prevăzând la alineatul 3, litera a, că inspectorul de integritate verifică „dacă diferența vădită este justificată”. Articolul 10 – literele e și f – reglementează atribuțiile persoanelor desemnate cu implementarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere și de interese privind asigurarea publicității acestora, iar articolul 48 reglementează comunicarea actului rămas definitiv, prin care se constată caracterul nejustificat al averii”, explică CSM.
Sursa citată subliniază că având în vedere că efectele Deciziei Curții Constituționale 453/16 aprilie 2008 nu pot fi extinse asupra dispozițiilor similare din Legea 144/2007 s-a apreciat că este necesară sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor acestei legi.
CSM critică articolul 4 din Legea ANI care prevede alineatul (3) că „dacă în urma comparării datelor din declarații, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că există o diferență vădită între averea dobândită pe parcursul exercitării funcției și veniturile realizate în aceeași perioadă, acesta procedează după cum urmează: a) verifică dacă diferența vădită este justificată. În cazul în care inspectorul de integritate constată că diferența nu este justificată, sesizează instanța competentă pentru stabilirea părții de avere dobândită sau a bunului determinat
dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită”.
De asemenea, CSM critică articolul 10 care stipulează la literea e) că inspectorul de integritate „asigură publicarea și menținerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, pe pagina de internet a instituției, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declarațiile de avere și de interese se păstrează pe pagina de internet cel puțin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii; f) trimit Agenției, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese primite, pe care Agenția le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, și le menține publicate pe durata prevăzută de dispozițiile lit. e)”.
În 25 august. Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat ANI, dar și Inspecția judiciară a CSM cu privire la cei peste 900 de judecătorii, procurori, magistrații asistenți și asistenți judiciari care nu și-au depus declarațiile de avere și de intere până la termenul prevăzut de lege.
A doua zi, Consiliul a anunțat că va reverifica evidența privind situația depunerii declarațiilor de avere și de interese pe care le gestionează, precizând că s-au strecurat anumite erori.
Concret, în urma reacțiilor unor magistrați, CSM a transmis un comunicat, arătând că, față de situația creată, până la data de 27 august, Consiliul Superior al Magistraturii „va proceda la reverificarea evidenței privind situația depunerii declarațiilor de avere și de interese pe care le gestionează, orice eventuale modificări ale acesteia urmând a fi publicate pe site-ul Consiliului și transmise Agenției Naționale de Integritate”.
