Instanța supremă a finalizat dezbaterea contestațiilor făcute de primarul Cluj-Napoca, Sorin Apostu, și omul de afaceri Călin Stoia, împotriva deciziei Curții de Apel Cluj privind arestarea lor preventivă, unul din avocați susținând că dintr-o interceptare lipsește un pasaj cu numele lui Emil Boc.
Instanța supremă a luat în discuție, luni, contestațiile făcute de cei doi împotriva deciziei Curții de Apel Cluj, prin care pe numele lor s-au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Pe parcursul dezbaterilor de luni de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unul dintre avocații omului de afaceri Călin Stoia le-a spus judecătorilor că instanța clujeană care a decis emiterea de mandate de arestare preventivă pe numele clientului său și pe cel al primarului Sorin Apostu nu ar fi redat integral transcriptul unei interceptări dintre omul de afaceri Călin Stoia și numitul „Bujor” în care s-a pomenit numele lui Emil Boc.
Avocatul a citit pasajul din interceptare care nu s-ar regăsi în transcrierea indicată: „Eu personal …. nu mă bat pe burtă cu Emil Boc și chiar dacă îl știu de când era primar nu m-am dus niciodată să-i cer «mai, ajută și tu un prieten»”.
Avocatul a arătat că în opinia sa, acest pasaj ar da „greutate” acuzațiilor aduse celor doi arătând că în realitate probele procurorilor nu dovedesc în vreun fel acuzațiile pe care le aduc clientului lor.
Avocații lui Sorin Apostu susțin că denunțătoarea Aspazia Droniuc nu este un martor credibil întrucât
Totodată, avocații lui Sorin Apostu au susținut că denunțătoarea Aspazia Droniuc nu este un martor credibil întrucât și ea este pusă sub învinuire în acest dosar astfel existând riscul unui interes în a da declarații contra primarului.
În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, edilul Clujului a ținut să arate că este și că dorește să rămână în continuare „cetățean al Clujului”, că are tot interesul aflării adevărului nemijlocit în această cauză și că dacă va fi lăsat în libertate va colabora pe deplin cu organele de anchetă și că nu va încerca sub nicio formă influențarea martorilor sau a anchetei.
La rândul său, omul de afaceri Călin Stoia le-a atras atenția judecătorilor că grupul de firme Bratner are contracte cu primăria Clujului încă din anul 2005 „când apostu era director tehnic, și nu s-a pus niciodată problema dării unor sume de bani”.
Totodată, a mai arătat Stoia, societatea Brantner – Vereș ar fi rămas cu un procent de 50% din contractele cu Primăria după încheierea contractului câștigat la licitația anchetată în prezent societatea fiind în pierdere.
Avocații omului de afaceri au susținut la ieșirea din sala de judecată că profitul efectiv încasat de firmă în urma contractelor de salubrizare menajeră din Cluj ar fi de 11.000 de euro, sumă relativ mică, în opinia lor, în raport cu suma mare presupus a fi fost dată ca mită pentru obținerea acestor contracte.
Instanța supremă urmează să decidă dacă admite contestațiile făcute de cei doi.
Potrivit DNA, Sorin Apostu a primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare și asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasați de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soției sale.
Soția primarului municipiului Cluj-Napoca, Monica Undina Apostu, este și ea învinuită în acest dosar.
În acest dosar sunt cercetași pentru dare de mită și oamenii de afaceri Simion Mureșan (Electrogrup), Călin Stoia (director general al Brantner România), și Mustafa Bekar (asociat la Kiat Group Construct).
Firma Brantner – Vereș a câștigat, alături de compania Rosal Grup, licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca, în 4 iunie 2009, privind concesiunea serviciului de salubrizare menajeră, fiecare adjudecându-și un sector al municipiului.
