Aviz „amatorilor”: „Distrugerea acestei lucrări reprezintă o infracțiune și se pedepsește cu închisoarea”

Secretarul general al Ministerului Culturii și Cultelor (MCC), Virgil Ștefan Nițulescu (care a fost secretar de stat cu probleme de patrimoniu), a declarat vineri, în conferința de presă organizată la sediul Complexului Muzeal Bucovina (CMB), că mozaicul artistic parietal, care decorează hala principală a fostei Întreprinderi de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS) Suceava, (ulterior ROMUPS), care este amenințat cu distrugerea odată cu demolarea activelor construite ale acestei foste unități industriale, are statutul de operă de artă protejată de lege și orice intervenție asupra lui, fără acordul autorilor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea.
O lucrare monumentală de for public a cărei distrugere nu va fi lipsită de consecințe
Așa cum am semnalat într-o serie de articole publicate în cotidianul nostru în cadrul unei campanii anti-distrugere, acest mozaic parietal, realizat de artiștii plastici Traian Brădean și Iosif Lazăr (una dintre cele mai mari lucrări de acest gen din țară, care ocupă o suprafață de 456 m.p.), urmează, potrivit autorizației de demolare emisă de Primăria Suceava pe numele societății Office Development SRL București (care a achiziționat cea mai mare parte a activelor ROMUPS de la SC Imotur Suceava contra sumei de 9,3 milioane de euro, pentru o suprafață de teren de 9,5 ha, autorizație care are un plan de situație atașat care vizează „raderea” tuturor construcțiilor existente pe o suprafață totală de 20 ha, pentru ca terenul astfel eliberat să fie pus la dispoziția unor investitori), să fie distrus odată cu întregul complex de hale industriale.
Mozaicul, care a fost proiectat inițial pentru a decora stația din Piața Unirii a metroului bucureștean, a ajuns la Suceava și a fost montat pe peretele special construit al halei de la IUPS, fiind dezvelit oficial, ca lucrare artistică de for public, în toamna anului 1983. Deși din neglijența administrației locale lucrarea nu figurează pe lista monumentelor de for public, iar Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național (DJCCPCN) Suceava nu o poate include sub umbrela protectoare a Legii 120/2006 (care reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării și administrării monumentelor de for public), întrucât nu poate fi clasată pentru că autorii sunt în viață, iar clasarea este posibilă doar la solicitarea și cu acceptul acestora, distrugerea mozaicului nu va fi lipsită consecințe.
„Această lucrare are statutul de operă și ca atare este protejată de Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe”
Așa cum a declarat secretarul general al MCC, Virgil Ștefan Nițulescu, căruia i-am solicitat, în prezența directorului DJCCPCN Suceava, Aurel Buzincu, a directorului general al CMB, Constantin-Emil Ursu, și a reprezentanților presei locale, să emită un punct de vedere cu privire la această chestiune, lucrarea se află totuși sub protecția unei legi. Spunând că este la curent cu situația mozaicului de la Suceava, cu precizarea că, „din păcate, ministerul nu poate impune protejarea lucrării dacă aceasta nu este clasată potrivit Legii 120/2006 în patrimoniul cultural”, Virgil Ștefan Nițulescu a subliniat că „singura modalitate de protejare este cea impusă de respectarea Legii 8/1996”.
“Aceasta înseamnă – a precizat el – că proprietarul clădirii este obligat prin lege să solicite acordul autorilor acestei opere în situația în care dorește să o mute sau să facă orice altceva cu opera respectivă. Din punct de vedere strict juridic această lucrare are statutul de operă, și ca atare este protejată de Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Distrugerea acestei lucrări reprezintă, din punctul de vedere al acestei legi, o infracțiune și se pedepsește cu închisoarea”.
„O lucrare parietală are statutul juridic de monument de for public și trebuie protejată de autoritățile locale”
Directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu, a readus în discuție propunerea (făcută publică printr-o scrisoare deschisă, semnată de mai mulți oameni de cultură, adresată administrației locale) de demontare, depozitare și conservare a mozaicului până la identificarea unei noi suprafețe pe care lucrarea să fie reamplasată, amintind și reacția pe care a avut-o primarul Ion Lungu, care a spus că este vorba de o lucrare de pe vremea comuniștilor și le-a reproșat semnatarilor că sunt „nostalgici ai unei epoci apuse”.
„Nu are nici o legătură – a accentuat apăsat Virgil Ștefan Nițulescu – calitatea de autor al unei opere este recunoscută de lege indiferent de calitatea operei. Lucrarea respectivă putea să fie ultimul kitsch, ceea ce, desigur, nu este cazul, fiind vorba despre o lucrare a maestrului Traian Brădean, și tot ar fi fost protejată de lege. O lucrare parietală are statutul juridic de monument de for public și trebuie protejată de autoritățile locale. Repet, indiferent de calitatea artistică a acestei lucrări, pentru că statul, prin autoritățile publice, fie că sunt centrale sau locale, nu are autoritatea juridică de a se pronunța cu privire la calitatea artistică a unei lucrări. Acesta este treaba criticilor, a oamenilor de artă, dar nu a autorităților, a administrației”.
Amintim faptul că unul din semnatarii scrisorii deschise este criticul de artă ieșean Valentin Ciucă (a cărui opinie, cu privire la mozaicul în cauză, a fost publicată la începutul lunii august în cotidianul nostru), care sublinia că „prezența în spațiul public sucevean a unei opere de artă purtând semnătura lui Traian Brădean, eminent urmaș al lui Alexandru Ciucurencu, un om care, la ora actuală, are una dintre cele mai înalte cote pe piața de artă, conferă un plus de valoare artistică și de identitate orașului”.
Și un adaos de final menit să atragă atenția asupra valorii inestimabile a acestui mozaic, dar care este totodată și o atenționare la adresa celor care au autorizat și vor fi implicați în distrugerea acestui monument de for public (care-ar trebui de pe-acum să se gândească la eventualele despăgubiri): lucrările de pictură (evident de dimensiuni modeste în comparație cu uriașul mozaic) ale maestrului Traian Brădean (ajuns acum la vârstă octogenară), au în galeriile din capitală prețuri cuprinse între 16 și 22 de mii de euro. Așadar, aviz…”amatorilor”.