Aveți grijă cu cine dați mâna!

Cu tupeul vilelor care apar peste noapte pe pielea Pământului, doi negi mi-au răsărit în palma dreaptă.
La început, am sperat într-o conviețuire civilizată, bazată pe bun simț. Dar m-am înșelat. Negii creșteau de la zi la zi, începeau să mă doară, lăsându-mi a-nțelege că-ntr-o zi vor răsturna situația în favoarea lor, în sensul că eu voi deveni pentru ei un fel de neg.
Alarmat, am apelat mai întâi la rostopască, al cărei suc de culoare galbenă culcă la pământ orice neg, după cum glăsuiește medicina populară. Pe-ai mei, însă, nu i-a culcat. Negii au băut sucul ca pe o răcoritoare, plescăind de plăcere.
Am cerut apoi ajutorul produselor farmaceutice numite Verolit și Duofilm, cărora – se zice prin prospecte – nici un neg de pe lumea asta nu le rezistă.
Mai puțin negii mei, care-au dat de dușcă și soluțiile respective, ca pe niște lichioruri euforizante.
Și, cum dimensiunile lor creșteau îngrijorător, m-am adresat unui chirurg. Am fost analizat, anesteziat, operat și, desigur, ars la chimir.
Nu era inclus în preț, dar l-am întrebat, la sfârșit, pe chirurg de unde m-am căpătuit cu negii:
– De la dat mâna. Ați strâns mâna unuia cu negi și v-ați molipsit.
Să fie clar: de-acum nu mai dau mâna cu nimeni, decât după ce-mi prezintă un c.v. dermatologic și trei scrisori de recomandare.