O aventură sentimentală poate salva un mariaj în derivă, potrivit rezultatelor unui studiu foarte controversat realizat de un reputat psiholog american, informează telegraph.co.uk.
Mira Kirshenbaum, care are peste 30 de ani de experiență în consilierea de cuplu, spune că „tipul potrivit” de aventură poate fi un lucru pozitiv, scoțând oamenii din starea de inerție.
Autoarea cărții „When Good People Have Affair” („Când oamenii drăguți au aventuri”), publicată în cursul acestei săptămâni, spune că societatea nu a reușit până acum să aibă o atitudine de simpatie față de infidelitate, laturile pozitive ale acesteia fiind ignorate.
Păstrarea secretului.
Totuși, psihologul spune că partenerul infidel nu trebuie să mărturisească perechii sale faptul că a avut o aventură, pentru că dezvăluirea acesteia poate afecta relația mai mult decât ascunderea ei.
Câteodată, o aventură poate fi cea mai bună modalitate pentru persoana care a fost infidelă de a obține informațiile de care are nevoie (în legătură cu relația, n.r.) și de a-și da seama de ce simte nevoia de schimbare, a explicat Kirshenbaum pentru The Observer.
„Nu încurajez aventurile”, spune aceasta, explicând că fenomenul poate fi un indiciu că ceva nu funcționează în relație și că trebuie schimbat.
Infidelii, persoane bune și drăguțe.
Majoritatea soților infideli sunt persoane bune, drăguțe, care caută cu adevărat fericirea și dragostea.
Kirshenbaum, director al Institutului Chestnut Hill, un centru de psihoterapie și cercetare din Boston, Massachusetts, spune că studiul ei nu se referă la „ticăloșii” care își fac un hobby din aventurile sentimentale, ci la persoanele decente, care știu că au făcut o greșeală.
„Aceste persoane suferă teribil și au nevoie să scape de sentimentul de vină și rușine, pentru că aceste emoții pot fi paralizante”, a spus aceasta. „Dacă este potrivită, o aventură poate avea efect terapeutic, clarifica lucrurile și scoate oamenii din starea de inerție”, a spus psihologul. „Ai putea să o privești ca pe o metodă radicală, dar necesară din punct de vedere medical”, mai spune aceasta.
Psihologul este convins că aventura nu trebuie niciodată să fie mărturisită, nici măcar dacă partenerul întreabă direct. „Este un domeniu în care adevărul poate provoca mai multe distrugeri pe termen lung”, a explicat aceasta. „Dacă îți pasă atât de mult de onestitate, vezi cu cine vrei să fii, angajează-te în acea relație și consacră-ți restul vieții în a o face cea mai onestă legătură posibilă”, a spus psihologul.
Critici de la alți psihologi.
Acest tip de abordare a infidelității a atras criticile unor colegi ai psihologului, care sunt de părere că durerea imediată provocată de o aventură nu trebuie subestimată. „Ultimul lucru pe care vor să-l audă partenerii infidelilor este să dea dovadă de compasiune față de persoana care i-a trădat și s-a purtat ca un șarpe”, a spus Phillip Hodson, de la British Association for Counsellors and Psychotherapists.
„Totuși, peste cinci sau zece ani, este posibil ca ei să aibă o altă viziune”, a adăugat acesta, care este de părere că, poate, acest studiu merge prea departe, dar că aventurile trebuie privite și din punct de vedere sociologic.
