AVAS propune ca sumele pentru păgubiții FNI să fie asigurate inclusiv din fondul de rezervă bugetară al Guvernului și termenul de plată să fie majorat de la șase luni la un an, iar virarea dividendelor la buget, de instituție și OPSPI, să fie realizată după deducerea cheltuielilor. Proiectele vizează completarea Legii 333/2001, privind despăgubirea investitorilor FNI, modificarea Ordonanței Guvernului 22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii și completarea OUG 111/2003, privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante.
„Sumele de plată stabilite în sarcina AVAS prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se suportă din veniturile obținute de autoritate din activitatea de valorificare a activelor statului și din privatizare, iar în cazul în care aceste surse sunt insuficiente, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în condițiile legii”, se arată în textul proiectului de act normativ pentru completarea Legii 333/2001.
AVAS, în calitatea de succesor în obligații al CEC, datorează păgubiților Fondului Național de Investiții (FNI) în temeiul unor hotărâri judecătorești executorii 193,8 milioane lei, la 31 decembrie 2008, sumă care urmează să fie actualizată cu indicele de inflație până în momentul efectuării plăților.
În document se arată că păgubiții FNI au declanșat executarea silită împotriva instituției, cu scopul recuperării sumei, astfel încât disponibilitățile bănești ale AVAS au fost blocate și puse la dispoziția acestora.
Totodată, instituția precizează că există posibilitatea ca păgubiții FNI să obțină un nou titlu executoriu, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României. Într-o astfel de situație, cuantumul despăgubirilor va fi cu mult mai ridicat decât sumele datorate în prezent, având în vedere că numărul păgubiților din acest dosar este de 131.000, față de cei 21.000 care dețin deja un titlu executoriu înpotriva AVAS.
„Din cauza numărului mare de investitori și a sumelor pe care aceștia le pretind de la AVAS și în contextul actualei crize economice și financiare, există riscul de blocare a activității AVAS, prin poprirea conturilor și sechestrarea bunurilor, inclusiv a acțiunilor deținute la societățile comerciale din portofoliu și a creanțelor ce fac obiectul valorificării”, potrivit instituției.
În nota de fundamentare a proiectului, AVAS arată că în contextul actual al crizei economice, instituția este în imposibilitatea de a asigura din veniturile previzionate sumele necesare acoperirii cheltuielilor legate de activitatea curentă și a plăților la care este obligată.
Pe de altă parte, Autoritatea vizează prelungirea termenului de plată cu șase luni, la un an, de la data primirii somației creditorilor.
„Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 12 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”, se menționează într-un proiect de act normativ, pentru modificarea Ordonanței Guvernului 22/2002.
Președintele instituției, Mircea Ursache, a declarat agenției MEDIAFAX că analizează, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, posibilitatea contractării unui împrumut de 50 milioane de euro pentru finalizarea plăților către păgubiții FNI. Totodată, el a afirmat că instituția intenționează să promoveze un proiect legislativ pentru corelarea raportului între încasările instituției și plățile către aceștia.
Autoritatea mai propune și ca fondurile încasate din încasarea din dividende de instituție și Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), revenit la Ministerul Economiei, să fie virate la buget după acoperirea cheltuielilor.
„Ținând cont de faptul că în situația survenirii crizei economice și în contextul suspendării privatizării societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (…), veniturile obținute din privatizare nu mai permit acoperirea tuturor cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor publice implicate în privatizare precum și virarea la bugetul statului a unor sume importante de bani”, se menționează în proiectul de act normativ.
Proiectul vizează astfel completarea OUG 111/2003, privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante, și revenirea la prevederile inițiale ale acestui act normativ, modificat prin OUG 113/2006, care prevedea ca instituțiile să vireze la Trezoreria Statului veniturile obținute din dividende fară a mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente.
Potrivit AVAS, măsura este necesară atât pentru continuarea activității instituției, în contextul numărului mare de cereri de despăgubire din partea investitorilor FNI, cât și pentru reluarea activității OPSPI.
AVAS a plătit până în prezent suma totală de 242,4 milioane lei, achitând cererile a 10.742 de creditori FNI, respectiv 45,85% din totalul solicitărilor de despăgubiri depuse, conform datelor instituției, remise în februarie. Valoarea inițială a despăgubirilor a fost de 149,86 de milioane de lei. Suma se actualizează la data plății cu indicele inflației lunare față de 24 mai 2000.
