Autostrada Transilvania va fi finalizată cel mai devreme în 2020, dar ar putea fi terminată și în 2026, după 22 ani de la începerea lucrărilor, o investiție ale cărei costuri au depășit cu mult valoarea preconizată inițial și care candidează la Cartea Recordurilor din cauza ritmului lent de execuție
Proiectul a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru construcția a 415 kilometri, dar porțiunea realizată până în prezent cu finanțarea statului depășește cu puțin 10% din traseul total.
Pentru un tronson de doar 52 kilometri construiți într-un interval de șapte ani, dar pentru care guvernele își dispută cu îndârjire meritele și dreptul de a tăia panglica inaugurală, statul a cheltuit până în prezent 5,6 miliarde lei, reprezentând mai mult de jumătate din totalul fondurilor care ar fi trebuit alocate pentru întregul proiect.
În toamna acestui an, Guvernul a decis ca lucrările să fie continuate de compania americană Bechtel numai pe tronsoanele deja începute, reprezentând 118 kilometri din totalul celor 415 kilometri, iar restul tronsoanelor să fie scoase la licitație pentru a obține și finanțare europeană, conducerea Ministerului Transporturilor evitând însă să avanseze un termen de finalizare a întregii autostrăzi.
Fișa tehnică a investiției relevă că lucrările vor fi finalizate cel mai devreme în 2020, dar ar putea fi încheiate și în 2026, semnificând faptul că un nou-născut în anul semnării contractului de începere a lucrărilor va termina facultatea atunci când se va putea circula pe întreaga autostradă.
Conform documentului care include eșalonarea valorii rămasă de finanțat și costurile de funcționare și întreținere după punerea în funcțiune a investiției, statul va cheltui în următorii patru ani încă 2,3 miliarde lei, din care 431,3 milioane lei în 2012, 651,2 milioane lei în 2013, 352,6 milioane lei în 2014 și 866 milioane lei în 2015. Aceeași fișă mai include însă alte costuri totale de 4,8 miliarde lei pentru „anii ulteriori” după 2015, fără a indica un termen clar de finalizare a lucrării.
Luând însă în calcul un cost de întreținere de 4.500 euro/kilometru în perioada de iarnă, conform standardelor de cost aprobate de ministerul de resort, și o cheltuială anuală de întreținere a autostrăzii de 24,4 milioane lei, rezultă că finanțarea totală de 4,8 miliarde lei pentru „anii ulteriori” după 2015 acoperă derularea lucrărilor pentru încă cinci ani, până în 2020 (dacă anual va fi asigurată o finanțare similară anului 2015, de peste 800 milioane lei) sau pentru încă 11 ani, până în 2026 (dacă finanțarea anuală se va cifra în jurul valorii de 400 milioane lei, acoperită cu greu și în alți ani).
Cheltuiala anuală de 24,4 milioane lei este calculată pornind de la costul de întreținere în perioada de iarnă, de 4.500 euro/kilometru, cost înmulțit de trei ori pentru a acoperi cheltuielile maxime suplimentare aferente unui an întreg.
Din acest punct de vedere al duratei de execuție, România concurează cu cele mai mari autostrăzi din lume, precum Trans-Canada Highway (10.000 kilometri), Autostrada Trans-Siberiana (11.000 kilometri), Australia’s Highway 1 (20.000 kilometri), dar și cu Autostrada Karakoram (1.300 kilometri), care leagă China de Pakistan și care a fost construită tot într-un interval de 20 ani, dar la o altitudine de 4.693 metri, cea mai mare înălțime dintre toate autostrăzile din lume.
Din punct de vedere al calității, România are alți concurenți conform ultimului raport al Forumului Economic Mondial, încercând să depășească, fără a reuși deocamdată, țări precum Namibia, Botswana, Sri Lanka, Rwanda, Trinidad Tobago, Tanzania, Uganda, Burkina Faso în ceea ce privește calitatea drumurilor. Aceasta în condițiile în care calitatea infrastructurii rutiere reprezintă unul dintre principalele argumente pentru care investitorii străini evită România.
La această oră, Marocul construiește cu 800 milioane dolari o autostradă de 172 kilometri, care va traversa Munții Atlas și care are ca termen de finalizare luna iunie 2013, iar Germania construiește anual peste 1.700 kilometri de autostradă, cu un ritm de 3,5 kilometri pe zi.
Contactați de MEDIAFAX și întrebați la ce termen va fi finalizată Autostrada Transilvania, cu mențiunea că datele analizate relevă încheierea lucrărilor la orizontul anului 2020 sau chiar mai târziu, reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au comunicat doar că, prin revizuirea rețelei europene de transport TEN -T, sectoare din Autostrada Transilvania au devenit eligile pentru a fi construite din bani europeni în perioada 2014-2020 și că, în funcție de sursele de finanțare atrase pentru construirea acestor secțiuni, termenele de finalizare „vor fi eșalonate după 2014”.
Oficialii CNADNR au amintit că tronsonul Suplacu de Barcău-Borș (64 kilometri) ar urma să fie finalizat în totalitate de constructorul Bechtel în 2013 și că pentru secțiunile Gilău-Nădășelu (8,7 kilometri) și Târgu Mureș-Câmpia Turzii (37,1 kilometri) contractele de lucrări vor fi atribuite în cursul anului viitor, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 luni.
În luna mai, ministrul Transporturilor anunța că la nivel național sunt în execuție 276 kilometri de autostradă, față de un total de 313 kilometri construiți până în prezent, și că România va avea, „peste câțiva ani”, 845 kilometri de autostradă, în urma unor investiții de 5,17 miliarde euro.
În proiectul de buget al ministerului, alocările pentru programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrăzi, variante ocolire localități) indică însă sume în scădere pentru următorii ani, de la peste 3 miliarde lei execuție preliminată în acest an la 2,1 miliarde lei anul viitor, la 1,8 miliarde lei în 2013 și la 1,5 miliarde lei în 2014. În schimb, fondurile rezervate pe anul viitor pentru deplasările în străinătate ale angajaților din minister sunt păstrate la un nivel apropiat de cel din acest an.
Prin programul de guvernare, actualul Executiv s-a angajat să propună un pact național pentru construcția de autostrăzi, finanțat cu cel puțin 1% din PIB, care să includă proiectele realizabile până în 2020 și pentru care să fie asumat „un angajament de coerență și continuitate în finanțare la nivelul necesar”. Până în prezent nu a fost însă propus un astfel de pact național, reprezentanții Guvernului preferând să se prezinte singuri, fără opoziție, la ceremoniile de inaugurare în fața electoratului a câte 10 kilometri de autostradă.
Thomas Dincă, thomas.dinca@mediafax.ro
