Autorul violului și crimei pentru care gorjeanul Marcel Țundrea a făcut închisoare a fost condamnat la 22 de ani de detenție, cazul constituind o premieră, întrucât după o eroare judiciară și intervenția prescripției procurorii au reușit trimiterea în judecată a vinovatului.
Procurorii Parchetului instanței supreme l-au trimis în judecată pe bărbatul care a comis faptele pentru care gorjeanul Marcel Țundrea a fost condamnat la 25 de ani de detenție, respectiv pentru violarea și uciderea, în anul 1992, a unei fete de 13 ani din Gorj.
În 14 martie 2011, după 19 ani, Gheorghe Avram a fost trimis în judecată pentru violarea fetei de 13 ani din satul gorjean Pojogeni și pentru omor calificat, de către procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Tribunalul Gorj a decis, marți, condamnarea la 22 de ani de închisoare a lui Avram, hotărâre ce poate fi constestată.
În România, în mod oficial, primele teste ADN în cauze penale s-au efectuat după anul 2002, astfel încât la data pronunțării hotărârii în cazul Țundrea, constatată ulterior ca fiind o eroare judiciară, instanțele au fost în imposibilitatea de a administra această probă, explica Parchetul ICCJ.
Procurori ai Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au finalizat, cu sprijinul ofițerilor din cadrul Direcției de Investigații Criminale – Inspectoratul General al Poliției Române, cercetările în cauza preluată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în legătură cu săvârșirea, în data de 16 iunie 1992, a infracțiunilor de viol și omor calificat asupra victimei G.M.
În această cauză, în urma cercetărilor efectuate de Procuratura Județeană Gorj și Inspectoratul de Poliție Gorj, prin rechizitoriul cu nr. 400/P/1992, emis în data de 9 noiembrie 1992, a fost trimis în judecată Țundrea Ilie Marcel, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 174-175 lit. h Cod penal și viol prevăzut de art. 197 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 și 34 din Cod penal.
Pe tot parcursul cercetărilor penale, inclusiv în timpul executării pedepsei Țundrea Ilie Marcel a susținut că nu este autorul infracțiunilor pentru care a fost condamnat în anul 1993 la 25 ani de închisoare și din care a executat 12 ani de închisoare.
Prin sentința penală nr. 507/S din 17 septembrie 2004 (dosarul cu nr.1583/2004), Tribunalul Brașov, în temeiul art. 406 al. 1 din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 394 al. 1 lit. a din Codul de procedură penală, a admis cererea de revizuire formulată de condamnatul Țundrea Ilie Marcel, a anulat sentința penală cu nr. 17 din 18.05.1993 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă prin Decizia penală cu 2.729 din 27 noiembrie 1997 a Curții Supreme de Justiție, și a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală cu aplic. art. 10 lit. c din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârșii infracțiunilor de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal și omor calificat prevăzută de art. 174-175 lit. h Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal, achitarea lui Țundrea Ilie Marcel.
După rămânerea definitivă a hotărârii de achitare pronunțată în privința lui Țundrea Ilie Marcel, inclusiv în legătură cu săvârșirea infracțiunii de omor calificat, dosarul a rămas cu autor nedescoperit, întrucât achitările vizau faptul că infracțiunea nu a fost săvârșită de persoana condamnată inițial (art. 10 lit. c din Cod de procedură penală), competența continuării cercetărilor aparținând Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Prin rezoluția cu nr. 236/C2/2010 din 10 iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus, în temeiul art. 209 al. 41 din Cod de procedură penală, preluarea cauzei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în vederea efectuării urmăririi penale și soluționării de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, s-a dispus, prin rechizitoriul din data de 14 martie 2011, trimiterea în judecată a inculpatului Gheorghe Avram, arestat în altă cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat. Totodată, procurorii au constatat încetarea urmăririi penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol, întrucât a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
Procurorii arată că având în vedere faptul că existau suficiente indicii că autorul infracțiunii săvârșite asupra victimei G.M. putea fi Avram Gheorghe, după începerea urmăririi penale „in rem” (în data de 15 iunie 2010), a fost dispusă o constatare tehnico-științifică genetică de comparare a profilului genetic al lui Avram Gheorghe cu profilul genetic al persoanei necunoscute de sex masculin căreia îi aparțin urmele de spermă de pe tamponul vaginal ridicat de la victima G.M.
Concluziile acestei probe științifice au fost în sensul că profilul genetic al probei biologice de referință recoltate de la numitul Avram Gheorghe este identic cu profilul genetic extras din fracția spermatică existentă pe tamponul vaginal conținând probe biologice ridicate cu prilejul efectuării necropsiei cadavrului victimei.
În contextul relevat de probele administrate, procurorii au dispus, la data de 15 decembrie 2010, începerea urmăririi penale față de numitul Avram Gheorghe. Acestuia i-a fost prelevată o probă de referință în vederea realizării unei noi constatări tehnico-științifice ADN, menită a aduce lămuriri suplimentare în cauză, care a denotat existența unui „profil genetic unic complet aparținând unei persoane de sex masculin”. „Între caracaterele genetice autozomale și cromozomiale Y din profilul ADN de referință al numitului Avram Gheorghe și cele evidențiate în fracția spermatică separată din secreția vaginală a victimei există o corespondență perfectă la nivelul tuturor locilor analizați”, mai arată sursa citată.
În data de 20 decembrie 2010, inculpatului Avram Gheorghe i-a fost adusă la cunoștință învinuirea și a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu acest prilej și pe tot parcursul cercetărilor efectuate de procurori, acesta s-a prevalat de dreptul său de a nu face nicio declarație în cauză. De asemenea, inculpatul Avram Gheorghe a fost supus testării cu tehnica poligraf, în urma căreia au rezultat indici ai unui comportament simulat al subiectului.
Pe baza tuturor aspectelor relevate de probele administrate în cauză, procurorii au putut să deducă modalitatea în care a fost violată și apoi ucisă victima G. M. de către inculpatul Avram Gheorghe.
În cauză, procesul penal s-a desfășurat pe o lungă perioadă de timp față de Țundrea Ilie Marcel (într-o primă fază între 1992 și 1997, iar în a doua fază între 2004 și 2009), astfel încât pe întreaga desfășurare a procesului penal față de Țundrea Ilie Marcel pentru săvârșirea, în calitate de autor al infracțiunilor de omor calificat și viol, efectul întreruptiv al prescripției răspunderii s-a produs inclusiv față de adevăratul autor al săvârșirii infracțiunii, care, așa cum rezultă din proba ADN și din coroborarea cu restul probelor administrate după preluarea cauzei de către procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dovedit a fi Avram Gheorghe, orice act întrerupător de prescripție trebuind să se raporteze și la acesta din urmă.
În data de 27 noiembrie 1997 prin decizia cu nr. 2729/1997 a fostei Curți Supreme de Justiție, sentința penală cu nr. 17/18.05.1993 a Tribunalului Gorj, prin care Țundrea Ilie Marcel a fost condamnat pentru infracțiunile de viol și omor calificat, a căpătat caracter definitiv.
Hotărârea penală definitivă are efecte față de toată lumea (erga omnes), impunându-se, prin dispozitivul său, nu numai părților din proces, ci și persoanelor care nu au luat parte la judecată dar care, pe cale penală sau civilă, încearcă să repună în discuția instanțelor judecătorești chestiunile rezolvate definitiv prin hotărârea penală, care nu poate fi repusă în discuție decât cu prilejul căilor de atac extraordinare, așa cum s-a întâmplat în cauza de față întrucât la solicitarea lui Țundrea Ilie Marcel, s-a procedat la revizuirea cauzei.
În cadrul cercetărilor anterioare judecării cererii de revizuire, prin ordonanța cu nr. 4061/VIII/1/2002 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale referitoare la probele biologice recoltate de la victima G.M – respectiv lamele cu secreții vaginale și tampoanele cu astfel de secreții – sens în care Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București a întocmit, pentru prima oară, în data de 26 martie 2004,
Raportul de expertiză genetică nr. A15/12562/03 care conține concluziile din care rezultă că probabilitatea ca Țundrea Ilie Marcel să fi contribuit cu genotipurile sale la realizarea mixturii de profiluri ADN prezente în secreția vaginală a victimei G.M este de zero la sută. Această expertiză a fost determinantă în achitarea lui Țundrea Ilie Marcel după admiterea cererii de revizuire.
De asemenea, trebuie menționat că în România, în mod oficial, primele teste ADN în dosarele penale s-au efectuat după anul 2002, astfel încât, la data pronunțării hotărârii constatate ulterior ca fiind o eroare judiciară, instanțele au fost în imposibilitatea de a administra această probă.
Având în vedere aspectele expuse, perioada de la intervenirea hotărârii penale de condamnare definitivă a inculpatului Țundrea Ilie Marcel, în data de 27 noiembrie 1997 și până în data în care a fost efectuat raportul medico-legal referitor la probele ADN (26 martie 2004), cursul prescripției penale a fost suspendat în raport cu adevăratul autor al infracțiunii, învinuitul Avram Gheorghe.
Astfel, prin condamnarea definitivă a lui Țundrea Ilie Marcel (condamnare care, așa cum am văzut, este considerată în prezent în mod oficial o eroare judiciară) s-a creat atât o împrejurare de neprevăzut care constă în existența unei erori judiciare, cât și o împrejurare de neînlăturat, care constă tocmai în existența hotărârii judecătorești cu autoritate de lucru judecat.
„Dosarul Țundrea” a fost redeschis de procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul instanței supreme, Marius Iacob, după ce testele ADN au arătat că probele de la dosar se potrivesc cu cele prelevate de la Gheorghe Avram.
Marcel Țundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare și a executat 12 ani de detenție pentru o crimă și un viol pentru care, în 2004, a fost găsit nevinovat, adevăratul autor al faptelor nefiind descoperit până în prezent.
Țundrea a murit însă în 18 ianuarie 2007, cu câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.
Gheorghe Avram și Marcel Țundrea au fost pentru o perioadă colegi de celulă. Avram era condamnat pentru o altă crimă, Țundrea declarând înainte de a muri, în ianuarie 2007, că, în opinia sa, bărbatul respectiv ar fi comis faptele pentru care el a făcut închisoare. Țundrea argumenta prin faptul că, după arestarea sa, în Pojogeni s-au produs încă două crime care au rămas cu autor necunoscut, anterior având loc alte două crime în care anchetatorii nu l-au găsit pe făptaș. Seria crimelor de la începutul anilor ’90 s-a oprit la Pojogeni doar după ce Gheorghe Avram a fost arestat pentru uciderea unui paznic, el fiind suspectat de implicarea în cel puțin una din cele patru crime cu autor necunoscut.
